Traian Basescu, despre summitul si Bugetul UE

O sa incep foarte pe scurt cu elemente de interes pentru politica externa

In concluzii veti vedea ca Republica Moldova va finaliza acordul de asociere cu UE pina la summitul de la Vilnius. A fost un obiectiv al nostru, sustinut si saptamina trecuta, cu ocazia Consiliului Afaceri Generale la care a participat ministrul Titus Corlatean

In ce priveste situatia din Haiti… aaa, Mali (fiti ingaduitori, presedintele nu e niciodata obosit – zimbind), presedintele Frantei a facut o informare despre evolutii. Estimarea e ca operatiunile militare se vor incheia in 30 de zile, dupa care fortele franceze si africane se vor transforma in forte de mentinere a pacii

Din acest moment, statele UE sint invitate sa participe cu instructori si materiale. Romania – l-am informat pe Hollande – a aprobat deplasarea a zece militari si pune la dispozitie importante cantitati de materiale pentru armata din Mali

A fost o coincidenta fericita ca s-au solicitat tipuri de echipamente militare pe care Romania le avea in stoc

In ce priveste Siria, se face apel la gasirea unei solutii negociate. Consiliul constata lipsa de legitimitate a actualului presedinte sirian si recomandarea ca insurgentii – Consiliul National – sa fie partener pentru statele UE

Dupa cum stiti, nu am luat inca decizia retragerii ambasadei, ne mentinem aparat consular suficient acolo pentru ca avem inca multi romani care locuiesc in Siria

Trecem la buget. Ma voi fixa strict pe cifrele pe facilitatile care intereseaza Romania, inclusiv acelea in care a fost tratata ca o exceptie

Prima si cea mai importanta realitate e ca Romania a obtinut cea mai mare crestere procentuala a bugetului, fiind una din putinele tari cu crestere bugetara. Cresterea fata de precedentul exercitiu bugetar e de 18%

S-a obtinut pentru diverse sisteme de plati o serie de facilitati de interes pentru Romania. Unele din ele au fost si in propunerea initiala din noiembrie, altele au fost imbunatatite prin negociere, altele nu au existat deloc si au aparut dupa negocieri

Unul din cele mai importante facilitati e aceea ca TVA e eligibil. Deci cu cit Romania va avea un TVA mai mare, cu atit va aduce din banii europeni in bugetul de stat. Deci pe fondurile de coeziune – atit pentru proiecte pe scara mare, cit si cele utilizate de administratiile locale – TVA este deductibil, ceea ce e o facilitate extraordinara

Evaluarea e ca deductibilitatea TVA aduce in bugetul de stat al Romaniei circa 2 mld. euro in exercitiul bugetar

Un alt lucru foarte important e ca s-a finalizat si negocierea pe rata de cofinantare la fondurile de coeziune, care in faza initiala a fost propusa la 75%, s-a finalizat cu cofinantare 85% din partea UE, ceea ce slabeste presiunea pe bugetul de stat

La fel de important e ca prefinantarea, initiala propusa 2%, s-a acceptat 3% din valoarea proiectelor pentru toate statele in general si 4% pentru statele care in 2010 s-au aflat in acord de asistenta cu UE si FMI. Deci Romania se incadreaza la 4%

Cofinatarea la dezvoltare rurala a ramas la 75% din partea UE. Prefinantarea pentru dezvoltare rurala e tot 4%, ca si la fondurile de coeziune

Si la coeziune, si la dezvoltare rurala, pentru tarile care se vor afla intr-un program de asistenta cu UE si FMI sau doar cu una, se asigura un top-up de 10%. Ceea ce inseamna ca la coeziune ajunge la 95% cofinantarea europeana, iar la dezvoltare rurala ajunge la 85%. Repet, daca tara se afla intr-un program de asistenta

In sfirsit, un lucru extrem de important a fost flexibilitate la PAC (Politica Agricola Comuna), adica posibilitatea sa facem transfer intre Pilonul 1 (dezvoltare rurala) si Pilonul 2 (plati directe) pina la 25% din cuantumul alocarii pe exercitiul bugetar. Un procent foarte mare si va fi o responsabilitate foarte mare a guvernului daca opteaza pentru transfer. Va fi o decizie politica a Guvernului cum va gestiona din 2014 Politica Agricola Comuna

Pentru exercitiul 2014-2020 banii trebuie cheltuiti in n+3 ani, deci o abordare lansata de noi, care s-a rasfrint pentru toate statele membre in posibilitatea de a nu avea dezangajari de sume in 10 ani de la intrarea in vigoare a noului buget. Ceea ce pentru o tara ca Romania e extraordinar de important, diminueaza la maxim riscul de neutilizare a banilor europeni (art 87, par 1)

Inseamna ca banii pot fi cheltuiti pina in 2023

Tot la art 87, paragraful 2, e un element extrem de important. Va citesc tradus: "Pentru Romania si Slovacia, Consiliul invita Comisia sa exploreze solutii practice pentru a reduce riscul de dezangare a fondurilor din actualul exercitiu bugetar, inclusiv prin amendarea Regulamentului". Aceasta este traducerea pentru n+3 pe actualul exercitiu bugetar. Stiu ca in tara s-a dat mesajul ca Romania a fost nemultumita, dar nu e vorba de nemultumire, ci de a ni se da o sansa sa nu pierdem banii din exercitiul bugetar actual 2007-2013

Nu va ascund ca noi ne-am concentrat mai putin efortul pe transferuri prin diverse capitole destinate pentru o investitie sau alta. Prioritatea acestui summit pentru noi a fost sa maximizam fondurile din 2007-2013

Ce inseamna Regulamentul 1083, pe care Comisia e invitata sa-l modifice? Este Regulamentul care stabileste ca exercitiul bugetar este n+2. La Comisie inca nu s-a decis daca e necesara si modificarea Regulamentului, dar e un element asigurator

In linii mari, aici am fi cu ceea ce vizam ca facilitati

A fost un efort extraordinar pentru acest Paragraf 87 (2), pentru ca convingerea mea a fost ca e mult mai greu sa ducem alte tipuri de negocieri. Din luna noiembrie ne-am axat pe acest efort de negociere, pentru ca el vizeaza bunavointa contributorilor neti, care altfel isi primesc acesti bani inapoi daca nu sint cheltuiti in n+2

Venind la cifre, as vrea sa intelegeti corect unde s-a aflat Romania in acest proces de negociere inceput in noiembrie, continuat si de premier luni si de ministrul de Externe la Consiliul Afaceri Generale

Tema a fost lansata la Consiliul din noiembrie, a trebuit armonizata vointa noastra cu dorinta contributorilor neti care-si asteptau inapoi banii necheltuiti. Azi s-a convenit in cele din urma aceasta formula

Pentru comparatie, bugetul UE pentru 2007-2013 a fost de 994 miliarde euro. Bugetul pentru 2014-202 este 960 de miliarde euro. E prima data in istoria UE cind bugetul scade. Si este o scadere importanta de 34 mld euro

In acest conditii, faptul ca Romania reuseste o crestere cu 18% a bugetului acordat direct este un lucru bun si e si cel mai mare procentaj de crestere din cele 27 de state

Pe capitole – o sa vi le dau comparat:

Politica de coeziune: in acest exercitiu bugetar avem alocate 19,841 mld euro. Pentru exercitiul viitor, avem alocate 21,824 mld euro. Inseamna o crestere de 10% a bugetului de coeziune, suma care va fi indexata cu inflatia de-a lungul celor 7 ani, avem deci un plus de 2 mld euro

Politica Agricola Comuna: bugetul actual este 13,828 miliarde euro, iar bugetul viitor este 17,516 miliarde euro. Inseamna o crestere pe PAC de 3,7 mld euro. In interiorul acestui buget pe PAC sint cei 2 piloni. Pe pilonul plati directe: pentru viitorul buget avem alocate 10,393 miliarde euro, adica un plus de 4,78 miliarde euro la plati directe. La Pilonul dezvoltare rurala am avut 8,2 miliarde euro si avem 7,1 miliarde euro, deci o diminuare de un miliard de euro. De aceea a fost foarte important sa obtinem dreptul de a misca 25% din cele doua bugete intre ele in functie de decizia guvernului. In total, pe PAC avem o crestere de 27%

Programul de combatere a somajului in rindul tineretului. Din fericire Romania are o rata mica a somajului in comparatie cu tari precum Spania, Grecia. Somajul in UE a crescut anul trecut la peste 10%. S-a constatat ca tinerii sint cei mai afectati. Romania are 125 milioane de euro alocare pentru masuri de diminuare a somajului in rindul tinerilor. Ced ca putem face fata

Au mai fost alocati 60 milioane de euro (420 mil in 7 ani) pentru populatia dezavantajata din mediul rural

In total, Coeziune, PAC, combaterea somajului la tineri si combaterea saraciei in rural inseamna un buget alocat Romaniei de 39,887 mld euro.

Aceasta este alocarea noastra de tara, dar Romania mai are posibilitatea sa acceseze diverse fonduri – fondul de saracie, de urgenta la calamitati, Connecting Europe, dar care nu sint gestionate de Guvernul Romaniei.

As reveni pe impactul minimal, cel mai mic impact pe care-l poate avea articolul 87, punctul 2 – dedicat noua si Slovaciei. Va dau exemplul acestui an: in total anul acesta ar trebui sa utilizam la Coeziune, pentru a nu avea dezangajari automate, 6,536 milirde euro (autostrazi, mediu, cai ferate). Orice suma sub aceasta valoare care nu e facturata in 2013 se pierde

Dupa cum vedeti, pe Transporturi programul e inca suspendat, sint litigii cu licitatiile, deci riscul de dezangajare e foarte mare. De aceea, articolul 87 (2) da si Comisiei latitudinea sa faca ceva pentru diminuarea riscului de dezangajare

Ca sa aveti o imagine de ce a fost acest efort atit de mare, va dau urmatoarele date: pe Coeziune, in 5 ani, am cheltuit 5 mld euro din care 2 mld sint avansuri care nu au fost justificate, deci doar 3 mld facturate. Pentru noi toti a fost o alerta maxima cum facem sa nu avem o dezangajare de mari dimensiuni deja din 2013. Evaluarea facuta cu Ministerul Finantelor e ca decizia de azi previne dezangajarea a 4 mld euro

Acest lucru ma face sa fiu multumit si pe mine, si face sa fie multumiti si cei care au contribuit la obtinerea acestei derogari. Ramine sa vedem cit de mult poate Comisia sa redistribuie pentru anii vitori. Oricum, avind in vedere stadiul facturarii si stadiul programelor in 2013, in februarie, e foarte greu de crezut ca nu am avea dezangajari pina la finalul anului. Sa speram ca reporneste POS Transport si ca se mai clarifica cu licitatiile contestate in instante, la institutii administrative

Aici am avut o dicutie cu presedintele Barroso si o sa rog premierul sa tina cont, presesintele Barroso s-a oferit sa transfere de la Comisie un numar suficient de mare de oameni care sa lucreze in structurile de obtinere a fondurilor. Bani avem pe Asistenta tehnica, putem utiliza sprijinul direct al Comisiei Europene

Sint pareri si pareri, dl ministru Orban cind era spunea ca Romania nu va putea sa ajunga la un grad de absorbtie pe Coeziune mai mare de 50%, dl Teodorovici e mult mai optimist, dar trebuie sa ne luam toate masurile si legislativ, si asistenta tehnica, pentru ca exista oferta Comsiiei Europene

Trebuie sa ne miscam rapid, sa lasam deoparte orgoliile "Stim noi". Nu stim, si sa nu credeti ca este o aluzie politica, e o problema. Mi-as permite sa spun ca azi impreuna cu echipa mai putem pune 4 miliarde salvate, asa cum e evaluarea Finantelor

Mai e o intreaga procedura: daca nu s-ar modifica procedurile sa obtinem n+3, o alta mare problema e sfirsitul perioadei – 2015. Conform acelorasi reglementari ale UE, lucrarile care sint in executie isi pierd finantarea europeana la stadiul la care se afla si e obligatia statului sa continue executia cu bani din bugetul de stat

Cred ca suma pe care o putem salva prin aceasta clauza e mult mai mare, dar nu vreau sa existe nici o exagerare, de aceea ma limitez la aprecierea Finantelor. Fara rezerve, imi permit sa mai adaug 4 miliarde la cele 40 care ne vin prin repartitie la bugetul repartizat pentru exercitiul bugetar urmator

Echipa cu care am fost e mult mai mare, dar a plecat la hotel: si de la Finante, Guvern, Externe. Trebuia sa am analizele specialistilor aproape in timp real

Ca sa nu fie dubii, bugetul este un act politic. Acesta nu este decit sinteza bugetului. Din acest moment se intra cu el in Consiliu si Parlament si ei pot aproaba sau respinge. Parerea me a e ca nu va fi respins

Eu inteleg dezamagirea presedintelui Barroso, cu care sint solidar. El a vrut un buget mai ambitios, care sa asigure tuturor tarilor crestere. Nu s-a putut. Cele mai multe tari au pierdut fata de precedentul exercitiu bugetar

Vreau sa mai stiti un lucru: veti vedea in foarte multe locuri sume alocate pentru o regiune – un oras: puteam sa avem si noi daca ne luam din fondurile de coeziune. Dar imi diminuam mult Coeziunea sau Dezvoltarea rurala

Eu in 2014 plec, reorganizarea administrativa nu stiu cind va intra in realizare, mai bine sa nu avem constringeri administrative pe o anumita regiune, de aceea am avut retineri sa dedicam sume

Ce este foarte important: toate statele au avut pierderi de peste 15% la Dezvoltare rurala, pierderea noastra e de 12%. Dezvoltarea rurala poate fi completata cu proiectele de la Dezvoltare regionala, unde alocarea e mai mare decit acum

Avind 25% posibilitate de miscare a banilor pe Pilonii 1 si 2 din PAC, se pot misca bani de aici catre plati directe, si se pot angaja proiecte de dezvoltare rurala din banii de la dezvoltare regionala. Dar asta e pentru candva cind eu nu voi mai fi presedinte. Dar prin aceasta posibilitate de a misca banii, bugetul a primit o mare flexibilitate

Cind s-a croit acest buget, in 2006, nimeni nu a gandit ca-l vom executa pe timp de criza. Or, lipsa de flexibilitate a bugetului pe 2007-2013 nu putem spune ca ne-a servit foarte bine pe timp de criza

Nu-i blamez pe contributorii neti, fiecare are problemele lui acasa. Unii sint in recesiune, e greu sa spuna acasa ca a marit contributia la fondul UE

In concluzii se invoca posibilitatea ca la mijlocul exercitiului bugetar sa se faca o revizuire a alocarilor si pot sa va spun ca toti au sustinut aceasta prevedere in ideea ca peste 3 ani poate se va relua o crestere economica consistenta in UE, ceea ce va permite o relaxare a dificultatilor de a contribui

Toti contributorii nu sint fericiti ca avem un buget mai mic decit cel actual, cum nu e fericit nici dl Barroso, cum nu sintem fericiti nici noi, dar asta este

Cred ca Romania a obtinut maxim din ce putea obtine

Faptul ca au acceptat si clauza 87(2) a fost un semn ca exista totala bunavointa in a sprijini Romania

A fost greu, dar mi-a placut. Fata de ce se putea, sint multumit. Cred ca si eu, si cei care m-au insotit ne-am facut datoria, eu – politic, ei – tehnic