Traian Golea, un mare român, se adresează lui Emil Constantinescu, un român mic și incert.
Excelentei Sale Emil Constantinescu, Presedinte al României, Palatul Cotroceni, Bucuresti, Romania, Europe
Stimate Domnule Presedinte
Cu mare consternare am luat la cunostinta declaratia Excelentei Voastre “trimisa unei sinagogi din Bucuresti”, cum reiese din articolul aparut în ziarul “USA Today”, 8 Mai 1997, declaratie în care pentru prima data, dupa 55 de ani, o înalta autoritate româ-neasca, Presedintele tarii, “recunoaste ” ca în România ar fi avut loc un holocaust împotriva evreilor. Dar formularea în care Domniia-Voastra îmbraca aceasta “recunoastere” merge chiar mai departe de o simpla recunoastere si face afirmatia ca: “orbiti de o pasiune criminala, (câtiva) români s’au angajat în a aplica infamul proiect nazist al solutiei finale.
Prin aceasta scrisoare încercam sa raspundem la aceasta acuzatie:
Pe plan international:
• 1. Catre sfârsitul celui de al doilea razboi mondial, când a început sa se raspândeasca minciuna gazarii evreilor în lagare, guvernul german a invitat atât Crucea Rosie Internationala cât si Vaticanul sa inspecteze aceste lagare. Delegatiile sosite au gasit multi bolnavi, pentru ca lumea în general era slabita de subnutritie, si cei din lagare cu atât mai mult, din cauza ca bombardamentele asupra Germaniei au distrus caile de aprovizionare. Apoi si sursele de alimente în sine erau împutinate din cauza conditiilor grele de razboi prelungit.
• 2. In lagarul Buchenwald din Germania, printre detinutii politici, (comunisti, care în majoritate erau evrei), era si Paul Rassinier, francez, socialist, profesor de istorie. Era deci adversar al Germaniei national-socialiste atât ca francez cât si ca orientare politica. A fost arestat pentru ca activase în Maquis, o organizatie franceza din acel timp care lupta împotriva ocupatiei Germane. In paralel Maquis-ul ajuta si pe evrei sa fuga în Elvetia ca sa nu fie arestati de Gestapo. Dupa terminarea razboiului Paul Rassinier a fost eliberat si a ajuns acasa, unde aude povestea cu gazarea evrei-lor în lagarul din care scapase. ” Cu toate ca sanatatea sa era subrezita din lagar, acest socialist francez, pacifist si cu înalte decoratii ale rezistentei franceze, nu vroia sa depuna marturie mincinoasa împotriva celor care l-au capturat prin a le exagera crima. Nici nu putea însa sa pastreze tacere în fata minciunilor fabricate de fostii sai tovarasi de suferinta despre pretinse camere de gazare si alte atrocitati la care ar fi fost supusi de catre cei care i-au tinut în captivitate. Devotiunea lui Rassinier pentru adevar, chiar si atunci când era avantajos fostilor sai adversari, l-au determinat sa întreprinda primul studiu sistematic despre pretinsul “holocaiust” nazist. Formatia sa profesionala de istoric si experienta câstigata în lagare l-au ajutat sa formuleze o critica ucigatoare a “ marturiilor oculare”, si a istoricilor holocaustului (din prezentarea cartii pe coperta din dos). Asa a ajuns Rassinier sa scrie cartea “Povestea holocaustului si Minciuna lui Ulisse” , prin care a devenit parintele revizionismului istoriei, în care dovedeste cu statistici si documente din arhivele de razboi capturate de Aliati, ca pretinsul holocaust este “Minciuna lui Ulise“. In limba engleza cartea a aparut în 1978 la “Institut for Historical Review”, 1822 1/2 Newport Boulevard, Suite 191, Costa Mesa, CA, 92637.
• 3. Arthur R. Butz, profesor de “Inginerie electrica” si “Stiinta computerilor” la Northwestern University, Evanston , Illinois, este autorul cartii “Excrocheria Secolului al XX-lea” (The Hoax of the Twentieth Century), aparuta în 1976, la acelas “Institut for Historical Review” ca si cartea lui Rassinier. Nascut si crescut în America, fiind de origine germana, l-a intrigat povestea Holocaus-tului si a vrut sa afle în ce masura neamul sau a fost atât de bestial încât sa “omoare sase milioane de oameni nevinovati”. A început sa cerceteze arhivele, inclusiv ale armatei germane capturate de Americani, pe baza carora a scris aceasta carte. “Cu toate ca pe aceasta tema au fost deja aparute, si de atunci au mai aparut înca alte lucrari, aceasta carte de totala respingere a teoriei holocaus-tului, ramâne cartea cu standardul de documentare stiintifica cel mai ridicat. Pâna în 1992 a atins 9 editii.
• Capitol de capitol, bazata pe solide referinte, cu aplicarea unei metode strict stiintifice fata de toate aspectele importante ale problemei holocaustuilui, Profesorul Butz ajunge la concluzia ca “Evreii din Europa nu au fost exterminati si nu a existat o încercare din partea Germaniei de a-i extermina”. (Din prezen-tarea cartii de pe dosul copertei).
• 4. Istoricul englez David Irving, si toata pleiada de istorici revizionisti, în cercetarile lor de peste 50 de ani, nu au gasit nicairi vreun document care sa ateste existenta vreunui “proiect al solutiei finale” în problema evreiasca. Istoricul David Irving a instituit chiar si un premiu de 1.000 Shillingi englezi pentru acela care poate produce un document al unei institutii oarecare de stat germane prin care sa se poata dovedi ca a existat un astfel de plan.
• 5. “Institutul de Revizuire a Istoriei” Costa Mesa, Cali-fornia, 92627, a anuntat de multa vreme ca a instituit un premiu de 50.000 dolari pentru acela care poate dovedi ca un evreu (unul, si nu 6.000.000) ar fi fost gazat. De peste 15 ani nimeni nu a obtinut premiul.
• 6. Lista numelor a 4 milioane de evrei pretins gazati, gravata în bronz si aplicata pe monumentul de la Auschwitz, a fost stearsa pentruca pâna la urma insasi oficialitatile evreesti au fost obligate sa recunoasca ca nu au fost 4 milioane ci numai vreo 1,2 milioane de evrei care au ” murit” de diferite boli sau de batrânete.
Pe plan românesc:
• 1. Alexandru Safran, rabinul sef al României pe timpul raz-boiului, nicairi nu acuza România de holocaust si-si exprima chiar recunostinta fata de atitudinea umana pe care a avut-o poporul român fata de evrei în timpul razboiului (Vezi vizita lui Safran la Parlamentul României în Martie 1995).
• 2. Oliver Lustig, evreu din Transilvania de Nord, deportat de administratia Horthy, in articolul de 16 pagini publicat initial în “Magazin Istoric”, la 15 Mai 1987, spune ca ungurii au comis genocid atât împotriva românilor cât si a evreilor. Pentru evrei el afirma ca: ” In sudul Transilvaniei, sub regimul lui Antonescu, viata niciunui evreu nu a fost periclitata….. Este binecunoscuta tele-grama din Budapesta expediata la Berlin, în care Veesenmeyer (împuternicitul lui Hitler la Budapesta), raporteaza: ‘Din cercurile consulatului general român de la Cluj s’a aflat ca evreii din Ungaria fugiti în România, sunt tratati acolo ca refugiati politici, urmând a li se înlesni de catre guvernul român emigrarea în Palestina’”…. (Vezi “Denaturari si falsificari cari jignesc si profaneaza memoria victimelor terorii horthiste” , de Dr. Oliver Lustig, Romanian Historical Studies, 1996).
• 3. Presedintele Comunitatii Evreesti din România pe timpul razboiului, Dr. W. Filderman, a facut declaratie publica (vezi anexa) despre strânsa sa colaborare cu Antonescu, în care preci-zeaza: “E gratie interventiei energice a Maresalului ca deportarea a 20.000 de evrei din Bucovina a fost oprita; el mi-a dat pasa-poarte în alb pentru a salva de teroarea nazista si evreii din Ungaria, a caror viata era în pericol…. (Vezi “Declaratia Dr. W. Filderman” la anexe).
Cum pot fi aduse la un acord cele doua declaratii de mai sus, care apartin a doi evrei, unul Dr. Oliver Lustig, care în studiul de 16 pagini afirma ca în România nu au fost omorîti evrei, iar cela-lalt Dr. W. Filderman, presedintele Comunitatii Evreilor din România, care recunoaste ca Antonescu a facut totul pentru a-i salva pe evrei, cu declaratia românului Emil Constantinescu, Presedinte al României, care le contrazice pe amândoua si afirma ca: “Orbiti de o pasiune criminala, câtiva români s’au angajat sa aplice infamul proiect nazist al solutiei finale.” Ati putea, domnule Presedinte, sa ne indicati vreo data, vreun loc, vreun nume a celor “orbiti de pasiune criminala care au sacrificat sute de mii de fiinte nevinovate ,… pe întreg întinsul României“, dupa cum afirmati, date care sa sustina aceste afirmatii ale Dvs? Pe ce se bazeaza ele? Pe ce v’ati sprijinit când v’ati încumetat sa aduceti aceasta nedreapta si nespus de grava acuzatie propriului Domniei Voastre popor? Doar aveti o pregatire profesionala care cere rigoare stiintifica în tot ce se spune si se face, pe lânga faptul ca morala crestina interzice sa aduci acuzatii incorecte.
Apoi mai departe spuneti: ” Sacrificul a sute de mii de evrei pe întreg cuprinsul tarii apasa greu asupra inimilor noastre…. ” De unde ati scos, domnule Presedinte, aceste sute de mii de evrei, când acelas Dr. W. Filderman citat mai sus, împreuna cu directorul Institutului Central de Statistica al României, Dr. Sabin Manuila, în brosura pe care au publicat-o împreuna în 1957 (Vezi “Regional Development of the Jewish Population in Romania”, aparuta si în Romanian Historical Studies, 1996), au ajuns la cifra de 15.000 “morti si disparuti ” pe teritoriul Vechiului Regat, al Sudului Transilvaniei, pentru Banat si Sudul Bucovinei. Deci 15.000 de morti si disparuti, (death and missing) si nu “omorîti”, cum pe nedrept si cu atâta rea credinta o afirmati, pentruca trebue sa stiti ca si evreii au avut dreptul sa moara de moarte naturala sau de diferite boli ca si ceilalti “oameni” (goimi), nu numai “omorîti”. In ce priveste “disparitia “, (missing), ea este doar o mare specialitate a evreilor: asa cum au “aparut” la noi în secolul trecut si începutul secolului acestuia cu sutele de mii, au“disparut ” din alte parti.
Insistam, stimate domnule Presedinte, ca cifra de mai sus nu este data de niste ignoranti si incompetenti în aceasta problema, ci de presedintele Comunitatii Evreilor din România pe timpul razbo-iului, Dr. W. Filderman, si de Directorul Institutului Central de Statistica al României, Dr. Sabin Manuila tot în acea perioada, care nu pot fi contrazise de nimeni, ei reprezentând în aceasta materie autoritatea suprema, pe care nici chiar Domnia Voastra, ca Prese-dinte al României, nu o puteti face . Si doi dintre cei care martu-risesc adevarul, adevar care pe noi românii ne apara, sunt evrei, în timp ce cel care-i contrazice pe acesti doi evrei, prin declaratia sa ne acuza (absolut pe nedrept) pe noi românii de crima, de omor a sute de mii de vieti nevinovate (evreesti), este ROMÂN, este Românul devenit Presedintele nostru ales, spre care s’au îndreptat toate nadejdile noastre de salvare din marele dezastru de o jumatate de veac de guvernare comunista si neocomunista.
• 1. Un extras din brosura lui Filderman si Manuila, pag. 7, unde se spune: “Când în vara anului 1941 au avansat armatele germana si româna si au recucerit teritoriile rapite de Soviete, s’a constatat ca parte din populatia evreiasca a fost evacuata de auto-ritatile sovietice si parte din evreii locali au fugit voluntar la Rusi. Acesti evacuati si refugiati s’au dispersat si nu exista multa evidenta despre ce s’a întâmplat cu ei (and there is no much evidence of their subsequent wanderings)”.
• 2. Extras din scrisoarea Maresalului Antonescu catre Dr. W. Filderman, în care gasim: “Dupa cum v’am spus si verbal, am fost nevoit sa evacuez evreii din Basarabia si Bucovina pentru ca din cauza oribilei lor purtari din timpul ocupatiei acestor pamânturi românesti de catre Rusi, populatia era atât de îndârjita împo-triva lor încât fara aceasta masura de siguranta ar fi dat nastere la cele mai odioase pogromuri….”
Ca evreii s’au purtat atât de odios la retragerea din Basarabia si Bucovina cum o afirma Maresalul, ne-o atesta si extrasele din jurnalul personal al lui Carol al II-lea, articolul lui Nicolae Iorga din “Neamul Românesc , 6 Iulie 1940, cât si rapoartele sefilor de unitati militare în retragere din Basarabia si Bucovina, rapoarte care au fost însumate apoi în Raportul Marelui Stat Major al Armatei Române, adica date bazate pe cifre ale unor autoritati competente si nu soptite la ureche de catre cei interesati ca România sa fie obligata sa recunoasca ca a omorît evrei si în consecinta sa se oblige la plata ad infinitum a unor despagubiri si pensii pretinsilor supravietuitori ai victimelor pretinsului holocaust din România împotriva evreilor, asa cum de 40 de ani plateste Germania Federala.
• 3. Rapoartele Marelui Stat Major care priveau evacuarea din Basarabia si Bucovina erau trimise si Regelui Carol al II-lea, care în jurnalul sau personal (Extras din “Asa a început holocaustul împotriva Românilor”, de istoricul Gheorghe Buzatu, aparuta în editura “Majadahonda” , Bucuresti, 1995) a consemnat:
La 29 Iunie 1940: “Excese de orice fel ale populatiei minoritare, mai ales evreii, care ataca si-i insulta pe ai nostri; au fost ofiteri batjocoriti, unitati desorganizate.”
La 30 Iunie: ” Incidente, mai ales cu populatia evreiasca, au avut loc pretutindeni. Din aceasta cauza evacuarile în multe locuri au fost imposibile. S’au împuscat functionari, s’au atacat chiar unitati militare.”
La 1 Iulie: “Tot aceleasi stiri asupra exceselor si agresiunilor din partea evreilor si comunistilor. Ele se fac mai ales asupra ofiterilor care sunt adesea batuti si degradati.”
La 3 Iulie: “Stirile din Basarabia sunt foarte triste. Astazi a fost ultima zi a evacuarii si a fost hotarîta zi de doliu national. Evreii si comunistii s’au purtat într’un mod oribil. Asasinatele si molestarile ma fac sa ma tem ca se vor produce reactii primejdioase.
La 6 Iulie: “Stirile din tara sunt îngrijoratoare; purtarea evreilor din Basarabia si Bucovina a fost asa de rea cu ocazia evacuarii încât a provocat o reactie si o îndignare care se mani-festa prin excese, asasinate, devastari.”
• 4. Cu toata cenzura presei, ziarele au relatat scene din cursul evacuarii, insistând asupra exceselor evreiesti. A excelat “Universul “, iar neîntrecutul Nicolae Iorga s’a situat din nou în centrul atentiei opiniei publice nationale si internationale cu nepieritorul sau articol publicat în “Neamul Românesc”, 8 Iulie 1940, sub titlul:
•
• “Inalti magistrati si bravi ofiteri, cari si-au riscat viata ca sa apere cu puterile lor retragerea si exodul românilor, au vazut cu ochii lor nenumarate acte de salbaticie, uciderea nevinovatilor, lovituri cu pietre si huiduieli. Toate aceste gesturi infame si criminale au fost comise de evreimea furioasa, ale caror valuri de ura s’a deslantuit ca sub o comanda nevazuta.”
• “De unde atâta ura?”
• “Asa ni se rasplateste bunavointa si toleranta noastra?”
• “Am acceptat acapararea si stapânirea iudaica multe decenii si evreimea se razbuna în ceasurile grele pe care le traim. Si de nicairi o dezavuare, o rupere vehementa si publica de ispravile bandelor ucigase de sectanti sangvinari. Nebunia organizata împo-triva noastra a cuprins târguri, orase si sate.”
• “Fratii nostri îsi paraseau copii bolnavi, parinti batrâni, averi agonisite cu truda. In nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, macar de o farâma de mila. Sprijin cald si un cuvânt întelegator, fie si numai sentimental, ar fi fost primit cu recu-nostinta. Li s’au servit gloante, au fost sfârtecati cu topoarele, destui dintre ei si-au dat sufletul.”
• “Li s’au smuls hainele si li s’a furat ce aveau cu dânsii, ca apoi sa fie supusi tratamentului hain si vandalic. Românimea aceasta, de o bunatate prosteasca fata de musafiri si jecmanitori, merita un tratament ceva mai omenesc dinpartea evreimii, care se lauda pâna mai ieri ca are sentimente calde si fratesti fata de neamul nostru în nenorocire”, îsi îâncheie profesorul Iorga dureroasa sa rabufnire.
Ca încheiere, pentru a sti cine va scrie aceste rânduri, va redau mai jos textul citit în fata Camerei Deputatilor anul trecut, la sedinta din 1 Oct. 1996, de catre Dr. Petre Turlea, deputat de Covasna, cu privire la actiunea dusa de subsemnatul întru apararea drepturilor noastre în Transilvania:
“Mai Intâi va prezint munca de o viata a unui român transilvanean stabilit în Statele Unite si care este presedintele Asociatiei Românilor din Sudul Floridei, român care si-a învestit toti banii în publicarea de carti istorice, carti care atesta drepturile români-lor asupra tuturor teritoriilor pe care le locuiesc. Printre altele a publicat lucrari de valoare incontestabila a lui Simion Mehedinti, Zenobiu Pâclisanu, Romulus Seisanu, Gheorghe Bratianu, Alexan-dru Boldur, Nicolae Iorga si altii. Toate aceste carti le-a trimis la mai mult de o mie de biblioteci din aproape toate tarile, inclusiv biblioteci ale forurilor legislative, umplând un gol în ceea ce priveste cunoasterea României în lume, gol datorat nepasarii Statului român de ieri si azi. Cea mai raspândita carte dintre acestea a fost “S.O.S. Transilvania, Impotriva revizionismului unguresc cuibarit în Congresul American”, (Iata aceasta carte voluminoasa). Pentru publicarea si raspândirea acestor carti autorul a cheltuit pâna în 1992 suma de 72.855 dolari, deci echivalentul de azi în lei cam 250 milioane.”
“Românul de care v’am vorbit si care merita toata aprecierea si recunostinta noastra pentru ceea ce a facut pentru cauza nea-mului românesc se numeste Traian Golea.”
Parintele Calciu, în “Buletinul ” sau parohial din Septembrie 1996, încheie un reportaj asupra unei actiuni a mele întitulat “Binecuvântare “, cu cuvintele:
“Dl Traian Golea, cu modestele sale resurse financiare, a facut pentru România ceea ce nimeni nu a facut, chiar daca au fost organizatii sustinute de administratia americana, sau au fost întemeiate cu banii pe care i-au scos din România. Dumnezeu sa-i rasplateasca devotiunea nelimitata pentru Ortodoxie, pentru popo-rul român si pentru patria noastra.”
_____________________________________________________
12 Mai 1997
Cu deosebita stima,Traian Golea
****
Nota redacției 2018: Singura informație greșită din impresionanta misivă a lui Traian Golea o constituie afirmația despre Emil Constantinescu că „este român”. Din propria sa mărturisire, a fostului președinte, mama sa s-a născut într-o familie de francofoni elvețieni expulzați din Elveția în Rusia pentru activitate anarhistă, în slujba bolșevismului moscovit. Cei doi bunici elvețieni erau evrei. Tatăl lui Emil Constantinescu a cunoscut-o pe mama președintelui în Basarabia, de unde a adus-o în județul Argeș.
Anumite detalii din activitatea de președinte a lui Emil Constantinescu scot la vedere disponibilitatea individului pentru acțiuni și activități anti-românești. Bunăoara insistența ipochimenului de a se legifera, împotriva Constituției, vînzarea de terenuri către investitorii străini.
Daca ai vrut sa „le-o tragi” evreilor,numindu-i JIDANI, e bine sa afli ca nu ti-a iesit!Chiar daca fac RAIE pana si unii jidani precum fostul comunist Florian , seful unui Institut care „vineaza”antisemiti,intr-o tzara unde nu exista antisemitism!
Noţiunea „jidan/jidani“ este forma fonetică deformată, dar istorică şi ştiinţifică, provenită din germanicul din Das Jüden. În limba română, foarte multe neologisme de origine academică latină care încep cu „j“ sau care-l conţin pe „j“ se pronunţă ca atare, „j“: just, justiţie, justiţiar, justiţiabil, justiţialist, injust/ă, injustiţie, Justinian/Iustinian; majestate/maiestate; majestuos/maiestuos.
Sunetul semnificat de litera nemţească „ü“ – redat în scrierile mai vechi şi prin litera „y“ – pronunţat prin diftongul „iu“, s-a aglutinat, prin eliminarea vocalei u, în sunetul „i“. Astfel că germanicul „Jüden“ – care în germană se pronunţă „iúden“ – a dat în româneşte pe „jidani“, consemnat ca atare şi în Dicţionarul lui Lazăr Şăineanu, care era jidan roman si savant adevarat şi care nu se ruşina de acest cuvânt. De fapt, cuvântul „jidani“ este adaptarea în limba română a cuvântului „Jüden“, care a fost preluat din celelalte limbi cu pronunţie fonetică a scrierii din ţările Europei Centrale şi de Est – din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Rusia etc. – de unde au venit jidanii în Moldova, Transilvania şi Muntenia.
Noţiunea „jidan/jidani“ este forma fonetică deformată, dar istorică şi ştiinţifică, provenită din germanicul din Das Jüden. În limba română, foarte multe neologisme de origine academică latină care încep cu „j“ sau care-l conţin pe „j“ se pronunţă ca atare, „j“: just, justiţie, justiţiar, justiţiabil, justiţialist, injust/ă, injustiţie, Justinian/Iustinian; majestate/maiestate; majestuos/maiestuos.
Sunetul semnificat de litera nemţească „ü“ – redat în scrierile mai vechi şi prin litera „y“ – pronunţat prin diftongul „iu“, s-a aglutinat, prin eliminarea vocalei u, în sunetul „i“. Astfel că germanicul „Jüden“ – care în germană se pronunţă „iúden“ – a dat în româneşte pe „jidani“, consemnat ca atare şi în Dicţionarul lui Lazăr Şăineanu, care era jidan şi care nu se ruşina de acest cuvânt. De fapt, cuvântul „jidani“ este adaptarea în limba română a cuvântului „Jüden“, care a fost preluat din celelalte limbi cu pronunţie fonetică a scrierii din ţările Europei Centrale şi de Est – din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Rusia etc. – de unde au venit jidanii în Ţările Române: Moldova, Transilvania şi Muntenia.
Probabil ultimul Paragraf l-ati publicat inca o data,
ca sa le intre bine in cap celor cu iutzeala de limba…
Acest JIDAN mincinos trebuie executat fiindca este TRADATOR.
Faptul ca este si un Jidan imputit nu il scuza de tradare.
In plus a acordat cetatenie romana la 1 milion de JIDANI ZIONISTI ai caror parinti, bunici, strabunici, strasatra bunici nu au trait in Romania si nu au avut cetatenie romana. Treziti-va Romani!!! Nu mai votati BORFASI ZIONISTI in guvern ca petre roman, constantinescu, basescu, helvin etc.