Tronsoane brasovene de autostrada – ramase in aer
Infrastructura romaneasca este o adevarata mina de aur pentru constructorii straini care vor sa obtina contracte cat mai „graseâ€, fie de la Statul Roman, fie de la Uniunea Europeana, care deruleaza nenumarate programe pentru dezvoltarea retelei de drumuri si cai ferate din centrul si estul teritoriului ei.
Asadar, Romania este fericitul stat – membru care se bucura de toata atentia acestora. Din pacate, insa, in practica, lucrurile nu sunt atat de roz pe cat ar putea sa fie.
Contractele devin oneroase chiar si pentru cei mai de „buna credinta†investitori care se vad nevoiti sa paraseasca santierele si sa lase in suspans „proiecte de anvergura†incepute cu mult aplomb si asteptate „cu sufletul la gura†de localnici.
Bineinteles, cum se intampla in Romania in multe sectoare si domenii de activitate, nici constructorul nu vine intotdeauna cu inima deschisa si transparenta activitatii sale lipseste, de mult ori, cu desavarsire.
Cam asa stau lucrurile la mult asteptata si indelung mediatizata Autostrada a Transilvaniei. Cu totii vorbim despre ea, despre tronsoanele ei care urca sau coboara sau ocolesc, dar care intarzie totusi sa apara in realitate.
Pentru ca itele statului si birocratiei romanesti au fost incurcate „definitiv si pour toujours†de firele coruptiei, cei 300 de kilometri din Autostrada Transilvania au ramas fara constructor in urma incheierii contractului cu Bechtel.
Pentru realizarea lor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) are in vedere mai multe variante: de la finantarea de la bugetul de stat, la contractarea unui imprumut de la Banca Europeana de Investitii (BEI) si pana la concesionarea unor tronsoane.
Pentru sectiunea Brasov- Fagaras, in lungime de 48,4 kilometri, s-a gandit deja o solutie: lipirea de autostrada Comarnic- Brasov si inceperea procedurilor de concesiune la inceputul anului viitor, potrivit Danielei Draghia, directorul general al CNADNR. „Analizam ca pe aceasta concesiune sa introducem si sectiunea Brasov-Fagaras, care este importanta atat pentru continuarea Autostrazii Transilvania, spre Targu Mures si Cluj, cat si ca o varianta de circulatie la Coridorul IV Nadlac-Constanta”, a declarat Draghia pentru www.evz.ro.
Dupa renegocierea contractului cu Bechtel pentru autostrada Transilvania (Brasov-Cluj-Bors), constructorul american se angajase sa finalizeze doua tronsoane pana in 2013, iar pe celelalte sase tronsoane lucrarile sa fie executate de alti constructori care vor fi selectati prin licitatii publice.
Guvernul are la dispozitie doua variante pentru asigurarea finantarii celor sase tronsoane: fie cu bani de la buget, fie prin varianta parteneriatului public-privat (PPP).
Proiectul autostrazii Transilvania a fost impartit in opt tronsoane de constructie. Lucrarile nu au fost incepute pe 6 dintre ele, insumand 297 de kilometri, respectiv Brasov-Fagaras (53 km), Fagaras-Sighisoara (52 km), Sighisoara-Ogra (56 km), Ogra-Campia Turzii (36 km), Cluj Vest-Mihailesti (24 km) si Mihailesti-Suplacu de Barcau (76 km).
