UDMR la un pas de colaps – se va repeta ”miracolul” din 2019?
UDMR e mai aproape ca niciodată de colaps electoral, mai precis să nu mai facă pragurile electorale în acest an și să iasă, în premieră absolută, din celebrele jocuri ale guvernării. Acelea care au născut gluma că alegerile au loc la fiecare 4 ani pentru a se decide cu cine guvernează UDMR. În 2019 era într-o situație foarte grea, dar un ”miracol” a salvat-o la alegerile europene, cele care ar fi putut marca începutul sfîrșitului. La cum se prezintă situația acum, greu de crezut că va mai exista un deus ex machina.
O știre care a trecut zilele trecute neobservată spune multe despre situația UDMR.
Într-un interviu acordat publicației Maszol.ro, ministrul ungar al construcţiilor şi transporturilor, János Lázár, a spus textual:
”Este foarte important ca UDMR să aibă rezultate bune la alegerile europene, locale şi parlamentare din acest an şi, dacă va fi cazul, să poată participa din nou la guvernarea de la Bucureşti. (s.n.)
Maghiarii trebuie să îşi dea seama că noi nu putem vota în locul lor. Nu pot să o facă nici politicienii UDMR, fiecare dispune de un vot, aşadar toţi cei care vor să îşi apere interesele naţionale trebuie să se prezinte la vot şi să-şi facă alegerea. Maghiarii trebuie să-şi unească forţele pentru a încerca să împiedice, cu mijloacele de care dispun, înaintarea unui partid antimaghiar, de exemplu, ajutând la consolidarea UDMR” – a subliniat politicianul Fidesz.
În traducere – și pentru prima oară – Budapesta lansează un apel solid către maghiarii din România să se mobilizeze puternic la alegerile care urmează pentru a salva UDMR.
Și foarte probabil, există și un alt apel, indirect: acela ca maghiarii să nu mai voteze FIDESZ, ci strict UDMR, din același motiv.
Asta pentru că, reamintim, sutele de mii de maghiari cu cetățenie dublă, pot vota la europarlamentare partide din Ungaria în locul celor din România și asta s-a întîmplat cu certitudine, în trecut.
Acum, însă, Viktor Orban conștientizează că UDMR ar putea ieși din liga întîi a politicii, iar Budapesta ar pierde o pîrghie importantă de putere și influență în politica de la București.
În 1992, UDMR lua 7,5% în alegerile parlamentare, în 1996 lua 6,8%, dar sensibil mai mult decît naționaliștii de la PRM (4,5%).
În următoarele rînduri de alegeri, 2000, 2004, 2008 ori la europenele din 2014, UDMR se menține în jurul aceluiași procent de 6 și ceva, cu un accident în 2012, cînd a căzut la 5,2%, la limita pragului.
În 2019, însă, situația s-a complicat dramatic, cam toate sondajele plasînd UDMR sub pragul electoral sau cel mult fix pe el. Alegătorii maghiari se împuținaseră, migrația din România neocolind Ardealul.
Întrebarea pe buzele tuturor la acea vreme era dacă UDMR rămîne pe tușă, pentru prima oară după Revoluție.
Dar nimeni nu s-a așteptat la spectacolul care a urmat, absolut nimeni. Un spectacol care a făcut țara să se zguduie de rîs, pe lîngă cuvenita perplexitate.
UDMR a depășit pragul la limită, cu 5,26% procente și a rămas în liga mare a politicii.
Dar cum a fost posibil?
Răspuns stupefiant: grație unui număr imens de voturi venite de la moldoveni, olteni, dobrogeni șamd, adică din afara bazinului electoral numit Transilvania.
Explicațiile au început să curgă, cam cu jumătate de gură: UDMR spunea că iată, a venit momentul în care „și românii votează UDMR” și că asta ar putea reflecta și un protest general față de partidele românești.
UDMR obținuse peste 473.000 de voturi, din care câteva zeci de mii au fost înregistrate în județe din Moldova și Muntenia, care nu fac parte din bazinul electoral tradițional al UDMR, și în care, la ultimul recensământ, din 2011, figurau doar câteva zeci sau sute de etnici maghiari.
Astfel, în județul Teleorman, unde la recensămîntul din 2011 s-au declarat ca fiind de etnie maghiară 18 persoane, s-au înregistrat 669 de voturi pentru UDMR, iar în Olt, unde figurau 66 de maghiari, UDMR a primit 877 de voturi.
De asemenea, în județul Argeș, la o populație maghiară de 237 de persoane, UDMR a primit 1537 de voturi, în Botoșani, unde erau înregistrați 38 de maghiari, au fost 931 de voturi pentru UDMR.
În județul Iași, la 146 de maghiari au fost 2.033 de voturi pro-UDMR, în timp ce la Dâmbovița, unde erau 156 de maghiari, UDMR a primit 1462 de voturi.
Primarul orașului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, avea versiunea lui: ”Voturile înregistrate de UDMR în afara Transilvaniei pot veni și de la cetățeni români care îl simpatizează pe premierul Ungariei, Viktor Orban”.
Președintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, avea și alte explicații: ”Există posibilitatea ca o parte din aceste voturi să fie greșite, accidentale”.
Alți lideri susțineau că în județe trăiesc mulți maghiari care nu se declară ca atare la recensămînt.
Liderul de acum al AUR, George Simion, avea o altă teorie, în baza căreia a mers cu plîngere penală la DNA: ,,Toată lumea știe cum a obținut UDMR voturile. Au folosit bani publici. S-au folosit de membrii din secțiile de votare. Au condiționat prezența unor membri din secțiile de votare care au fost plătiți pentru asta de obținerea de voturi. Toată lumea știe de fostul președinte al PSD-ului că a primit închisoare cu suspendare, pentru că a îndemnat lumea să voteze. Aici este vorba de bani publici, folosiți pentru a obține voturi’’, declara el.
Sociologul Ioan Hosu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” admitea public:
„Creșteri de 500-600% față de numărul de etnici maghiari declarați la recensământ sunt greu de explicat logic. Iar când lipsesc astfel de explicații, oamenii intră în speculații, fiind scenariul perfect pentru ceea ce înseamnă zvonuri sau fake news. Se pune sub semnul îndoielii onestitatea unor jucători de pe scena politică, partidele tradiționale, fiind genul de exemplu care vine să erodeze și mai puternic încrederea în aceste formațiuni. Cred că timpul va face lumină și în acest caz”, spunea Hossu.
Timpul a trecut și lumină nu s-a făcut.
Dar cele mai multe informații trimiteau la o bizară înțelegere făcută între UDMR și PSD-ul lui Liviu Dragnea, în baza căreia PSD a cedat o parte dintre voturi formațiunii lui Kelemen Hunor. De ce a făcut-o nu e foarte limpede. S-a speculat că și PNL ar fi dat o mînă de ajutor, dar e mai greu de crezut, liberalii ținînd cu dinții de orice vot pentru a lua locul unu în alegeri, în premieră istorică, ceea ce s-a și întîmplat.
S-a opinat atunci că partidele mari de la noi aveau interesul să țină UDMR în viață pentru jocurile politice de la guvernare, în care partidele mici pot avea rol de balama, deblocînd eventuale impasuri.
Din păcate pentru UDMR, situația sa din sondajele actuale e mai proastă ca oricînd, iar peisajul politic s-a schimbat dramatic. Partide precum PSD, PNL ori USR se văd sever afectate de valul suveranist-conservator, iar zestrea electorală proprie se diminuează văzînd cu ochii. Același curent poate duce la o mai bună mobilizare a românilor din Ardeal. Revin în forță discursurile naționaliste, care intraseră mult în adormire după integrarea europeană.
Toți acești factori conturează mai mult ca niciodată perspectiva ca UDMR să nu facă pragul electoral la europarlamentare, ceea ce va atrage automat pericolul unui rateu și la alegerile legislative.
Nu e de mirare, deci, că guvernul de la Budapesta a început să sune goarna mobilizării maghiarilor români, și e probabil că vor încerca toate metodele posibile pentru e evita marele dezastru, anume pierderea pîrghiei de putere pe care o are de ani de zile în România, prin UDMR, privilegiata tuturor guvernărilor.
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: inpolitics.ro
