UE trebuie sa salveze Romania de la falimentul de stat
Prezenta in Parlament a presedintelui Traian Basescu cu discursul asezat drept Raport despre starea natiunii, recitat pentru popor, „nu s-a vrut un secret” nici pentru strainatate, in sala fiind prezenti 100 de ambasadori straini. Astfel isi consfintea practic decizia, pasata la nivelul Guvernului, de a contracta un imprumut de 19 – 20 miliarde de euro.
In discursul din Parlament al presedintelui Basescu ca si in discutia de la TVR 1 pe tema imprumutului, de saptamana trecuta, s-a afirmat ca:
• Bugetul Romaniei nu are probleme, nu are nevoie de bani suplimentari;
• Imprumutul e o supapa de rezerva;
• Banii urmeaza sa intre la BNR;
• BNR urmeaza sa sprijine bancile private cu masuri mai relaxate, astfel incat cu noile lichiditati, sa reinceapa creditarile catre sectorul privat din economie.
La acestea s-au mai adaugat si alte „argumente”: „modernizarea” cat si salvarea locurilor de munca, statul nemaifiind constrans sa plateasca masiv ajutoare de somaj din bani de la Buget.
Adica, daca ii platim din imprumut nu-i platim tot din banii nostri?
Iata tipul de abordare incalificabila a „chiriasului de la Cotroceni”!
La aceasta se mai adauga o alta nefasta perla care adanceste si mai mult „fractura” existenta la nivelul societatii romanesti. Tot la TVR, asta ca sa il asculte tot romanul, aflam de la presedintele Basescu ca 3.000.000 de romani angajati in sectorul privat, tin in spate alte vreo 14 milioane care nu cotizeaza, in schimb primesc de la stat (functionari, pensionari, minori). „Cotizantii” romani din strainatate nu au mai fost mentionati, acestia fiind considerati un bonus pentru clasa politica?
In comunicatul Ministerului de Finante se arata ca asistenta financiara externa si „masurile pro-active ale autoritatilor romane” sunt o garantie de consolidare a stabilitatii financiare pe termen mediu, „incurajand astfel, relansarea mediului de afaceri si recastigarea increderii investitorilor in potentialul economic al Romaniei”.
Suna frumos, insa un imprumut, fie el si de stat, ramane un imprumut. Aici, Basescu pune cu „transparenta” obisnuita, la Cotroceni si la Anvers, problema termenului de rambursare.
Ei bine el recomanda (a se citi – impune) echipei de negociere, nici mai mult nici mai putin decat o rambursare la orizontul a 5 – 6 ani, undeva prin 2015, astfel sugerand cand ar dori sa-si incheie si cel de al doilea mandat de presedinte. Adica, atentie romani (!) dupa Traian Basescu, poate sa vina si potopul, nu mai e presedinte, nu-l mai intereseaza.
Revenind la imprumut, indiferent ce initiale are camatarul (UE, FMI) datoria se plateste la termen si cu dobanda serioasa. Din taxe si impozite. Taxe si impozite care situeaza Romania pe o pozitie fruntasa in topul Europei, obligand CE sa ne ceara reducerea si alinierea acestor impozite si taxe la o practica decenta.
Desi Puterea face eforturi tot mai mari sa fardeze realitatea, de afara se vede clar ca pe ratingul de tara al Romaniei scrie FALIMENT…
Iata cum se vede „de afara” din presa straina, „centura de siguranta” sau de castitate, de care vorbeste tandemul Basescu – Geoana in numele Romaniei. In presa germana acest gest este interpretat ca o masura de evitare a falimentului de stat.
O spune explicit Die Welt, o spun Focus si Bild. Sursele citate sunt renumite agentii de presa, ca Associated Press (AP) si Agence France Press (AFP).
Der Standard-ul austriac, FAZ, TAZ, FTD o spun mai voalat.
Sunt 100 de referinte pe tema „Staatsbankrott Rumänien” (printre alte asa-zise falimente de stat ale altor tari mai noi in UE – Letonia, Ungaria – dar si prezumtiv Italia) satureaza internetul in ultimele zile, multiplicandu-se la infinit (ca sa citam un ziarist) pe forumuri de discutii.
Cu o astfel de abordare, radical diferita, a autoritatilor de la Bucuresti fata de cea a presei europene, e greu sa stii ce sa crezi, indiferent ca esti roman sau strain. In schimb realitatea este una singura – Romania este una dintre cele mai sarace tari ale Europei, cu un potential urias dar imposibil de a fi pus in valoare de astfel de varfuri ale clasei politice.
Horia D.R.
