ULTIMUL MOHICAN : Ing.geolog AUREL SANTIMBREAN !
A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la RoÈ™ia Montană, ca inginer geolog È™ef. Este omul care È™tie cel mai bine din România ce zăcăminte sînt acolo. Și cu toate astea, niciun ministru din România nu a fost curios să îi ceară opinia. CitiÈ›i mai jos ce crede specialistul Aurel Sântimbrean despre proiectul RoÈ™ia Montană: "Gold Corporation exagerează…au interese pe bursa !"
Reporter: Care-i cea mai mare problemă a proiectului RoÈ™ia Montană? Aurel Sântimbrean: DiscuÈ›iile nesfîrÈ™ite în necunoÈ™tință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiÈ™tii. Să se facă dezbateri televizate cu specialiÈ™ti, nu să vorbească oricine.
Rep.: Unul dintre specialiÈ™ti sînteÈ›i dumneavoastră… A.S.: Am pretenÈ›ia, È™i mi-e jenă că o afirm, că sînt cel care cunoaÈ™te cel mai bine zăcămîntul de la RoÈ™ia Montană.
Rep.: Cît aur este acolo? A.S.: Aur este mult. AÈ™ vrea să vă spun că zăcămîntul de la RoÈ™ia Montană îi un unicat. Astăzi, dacă merg cu dumneata la RoÈ™ia Montană È™i dezlipim o bucată de rocă cu tîrnăcopul, o măcinăm È™i spălăm acel măciniÈ™ cu apă, obÈ›inem aur.
Rep.: Dar foarte puÈ›in, bănuiesc. A.S.: Da, dar la nivelul tîrnăcopului. Mii de ani oameni aÈ™a au trăit, la nivelul tîrnăcopului È™i al lopeÈ›ii. Azi un gram, mîine zece, poimîine nimic. Acum, trebuie să È™tiÈ›i că cei de la Gold Corporation exagerează în privinÈ›a cantității de aur pe care cică o vor extrage.
Rep.: Dar de ce să spună că e mai mult aur decît în realitate? A.S.: Nu È™tiu, bănuiesc că au interese pe bursa! În muntele Cetate È™i în muntele Cârnic sînt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumpărat documentaÈ›ia noastră, situaÈ›ia zăcămîntului de la RoÈ™ia Montană, făcută în 1985. DocumentaÈ›ia a fost făcută sub semnătura mea, eram inginer-È™ef, aveam ultima semnătură. DocumentaÈ›ia făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentaÈ›iei noastre, au recalculat că zăcămînt ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur È™i 1600 tone de argint. Eu la o discuÈ›ie cu planurile pe masă, pot să le arăt că zăcămintele aurifere de la RoÈ™ia Montană sînt distribuite pe verticală. Zonele cele mai bogate au fost È™i sînt la suprafață È™i cu cît cobori, conÈ›inutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conÈ›inutul e de 3 grame, la o adîncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Vă daÈ›i seama ce diferență? S-ar putea să aibă surprize…
Rep.: În munÈ›ii ăștia care vor fi raÈ™i de pe suprafaÈ›a pămîntului e doar aur È™i argint, nu mai sînt cumva È™i alte metale rare? A.S.: AÈ™ vrea să vă dau doar niÈ™te date, pe care le am È™i în față. În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din BucureÈ™ti, evidenÈ›iează prezenÈ›a germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcămînt È™i am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe È™i rezultate se află în documentaÈ›ia pe care RMCG-ul a "cumpărat-o" de la AgenÈ›ia NaÈ›ională de Resurse Minerale.
Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fără să plătească nimic? A.S.: Nimeni nu vorbeÈ™te despre ele. În orice discuÈ›ie se vorbeÈ™te de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbeÈ™te absolut nimeni. Din anumite informaÈ›ii, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul.
Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca preÈ›, care sînt mai valoroase, tonele de aur È™i argint sau È™i mai multele tone din celelalte metale? A.S.: Cantitățile din celelalte metale sînt mai valoroase decît cele 300 tone de aur È™i cele 1600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – BucureÈ™ti se spune, pe calcule, nu pe poveÈ™ti, că valoarea celorlalte metale rare de la RoÈ™ia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului È™i argintului de acolo.
Rep.: Pe lîngă aceste alte metale rare, mai e È™i problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica în valute. A.S.: Absolut. Sînt È™apte biserici: una greco-catolică în RoÈ™ia, de la 1741, apoi una ortodoxă, de la 1620, biserica ortodoxă din Corna, de la 1710, biserica greco-catolică din Corna, de pe la 1846 È™i restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumită în toÈ›i Apusenii, cu Mihăilă Gritta, care a trăit între 1762-1837 È™i care a găsit în galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a făcut È™apte biserici È™i È™apte È™coli confesionale în MunÈ›ii Apuseni. Cine mai face aÈ™a ceva azi? Noi cică vom scoate 300 tone de aur, cu preÈ›ul căruia vom rade de pe faÈ›a pămîntului două localități cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu È™apte biserici vechi, cu galerii romane unice în Europa, care pot fi vizitate în frac È™i cu pantofi cu lac, atît de bine-s amenajate È™i păstrate.
