Un chef de peste 12.000 de ani
Indici despre desfasurarea unui festin vechi de 12.000 de ani, adica inainte de aparitia agriculturii, au fost descoperiti intr-un mormant in Galileea (in nord-estul Israelului), releva o publicatie stiintifica luni in SUA, potrivit AFP. Pana in prezent, cercetatorii presupuneau existenta festinurilor inainte de perioada neoliticului, care a inceput in urma cu 11.500 de ani, dar nu exista nicio proba, afirma Natalie Munro de la Universitatea din Connecticut (nord-estul SUA), principala autoare a acestui studiu aparut in Analele Academiei Nationale Americane a Stiintelor (PNAS) in 30 august.
„Aceasta descoperire reprezinta prima proba solida care confirma ipoteza potrivit careia festinurile in grup existau deja si poate destul de frecvent la inceputul perioadei de tranzitie spre aparitia agriculturii”, adauga ea.
Termenul „neolitic” semnifica epoca pietrei cioplite, care a succedat epocii de piatra sau paleolitice. Perioada neolitica, terminata cu 3.500 ani i.C., este perioada in care oamenii au trecut de la starea de vanatori la cea de agricultori si pastori.
Natalie Munro si colegul sau Leore Grosman, de la Hebrew University din Ierusalim, au descoperit resturile a cel putin 71 de broaste testoase si ale altor trei animale salbatice, densitate neobisnuita pentru aceasta perioada, in doua gropi sapate in special pentru aceasta. Carpacele testoaselor si osemintele celorlalte animale prezentau indici ca fusesera taiate in bucati si fripte pentru consum uman.
O groapa fusese sapata in cadrul unui ritual de inmormantare umana, iar cealalta cu scopul unui festin, potrivit cercetatorilor. In prima, carapacele testoaselor erau dispuse dedesubtul, in jurul si deasupra ramasitelor unei batrane ingropate potrivit unor rituri, ceea ce atrage presupunerea ca festinul a fost organizat cu ocazia acestor funeralii.
