Un Miracol și un model Fondul Suveran de Investiții al Norvegiei!
Un Dezastru: Fondul Proprietatea, un Caritas mascat!
Guvernatorul băncii centrale a Norvegiei, Oeystein Olsen, spune că i se pare normal ca fondul suveran de 800 miliarde de dolari al ţării să îşi extindă aria de achiziţii. Fondul este într-o continuă creştere, iar noul guvern încearcă să-şi dea seama ce ar putea face cu atâţia bani. Olsen aminteşte de o recomandare din 2010, ca fondul să investească în infrastructură şi în capital privat, care fusese respinsă la vremea respectivă, notează Bloomberg.
Creşterea fondului, în care se duc majoritatea încasărilor din petrol şi gaze, dă mari bătăi de cap guvernanţilor. Acesta s-a mărit de mai bine de patru ori din 2005 şi, potrivit estimărilor oficiale, va ajunge la 875 miliarde de dolari până la sfârşitul anului viitor.
În 2010, fondul şi-a extins pentru prima dată aria de investiţii, pe lângă acţiuni şi obligaţiuni, direcţionându-şi 5% în domeniul imobiliar.Guvernul norvegian dă în fiecare an publicităţii un document în care stipulează orice modificare de strategie în administrarea fondului.
„Guvernul îşi doreşte o strategie de investiţii stabilă şi previzibilă pentru fond. Dacă primim recomandări din această direcţie, le vom analiza cu atenţie şi vom vedea dacă este necesar să facem vreo schimbare”, a declarat ministrul de Finanţe Siv Jensen. Acesta a adăugat că restructurarea fondului ca să poată fi mai bine administrat nu este o soluţie.
Norvegia a pus bazele acestui depozit în 1996, ca să nu dea peste cap economia de 500 miliarde de dolari. Numai că acesta a continuat să crească peste aşteptări, iar Norvegia a devenit acum cea mai bogată economie scandinavă.
Fondul Suveran al Norvegiei, investeşte şi în cele mai valoroase active din România
Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume, cu active de 800 de miliarde de euro la finalul anului 2013, are investiţii de 51 milioane de euro pe bursa de la Bucureşti, de 25 de ori mai mult decât în 2012, după ce fondul şi-a crescut expunerea pe acţiunile Petrom, BRD, Banca Transilvania, Transelectrica şi Transgaz, şi a cumpărat acţiuni la Romgaz şi Nuclearelectrica, potrivit raportului anual.
La finalul anului 2012, valoarea totală a investiţiilor pe bursa locală era de doar 2,1 milioane de euro, principalele investiţii fiind acţiunile BRD, Banca Transilvania (TLV), Transgaz (TGN), Transelectrica (ŢEL), OMV Petrom (SNP) şi BVB. Pe parcusul anului trecut, fondul a mai cumpărat acţiuni la Romgaz şi Nuclearelectrica, cele două companii listându-se la bursă în toamna lui 2013.
În 2013, fondul de investiţii a obţinut un randament de 16% în coroane norvegiene, în principal graţie investiţiilor în acţiuni. Circa 61,7% din activele fondului de investiţii sunt plasate în acţiuni (375 mld. euro). Alte 37% din active sunt investite în instrumente cu venit fix şi un procent din active a fost plasat în imobiliare. Defalcat, portofoliul de acţiuni i-a adus fondului un randament de 26,3%, instrumentele cu venit fix i-au adus randament zero, iar imobiliarele i-au adus un plus de 11,8%.
Fondul Suveran al Norvegiei a ajuns atât de mare încât norvegienii se gândesc să facă din el încă 2 sau 3 fonduri.În timp ce majoritatea țărilor europene încă se luptă să își reducă cheltuielile, Norvegia se bucură de consecințele deciziilor înțelepte de investiție pe care le-a făcut în privința rezervelor sale de petrol și gaze, și care i-au adus ceea ce mulți consideră a fi cel mai mare fond suveran de investiții din lume.
Estimat să ajungă la 1 trilion de dolari până în 2020, fondul suveran de investiții al Norvegiei ar fi prea ma
re, spun unii specialiști în domeniul economic. De exemplu, profesorul Bruno Gerard, de la Facultatea de Afaceri din Oslo, a declarat pentru BBC că „va deveni imposibil să gestionăm un flux financiar de asemenea dimensiuni, într-o singură organizație.” Fondul este, în prezent, „foarte bine gestionat”, consideră Gerard, însă „o greșeală mică în gestionarea unui fond mare poate avea consecințe enorme”. Însă, apreciază specialistul, o astfel de greșeală „ar fi mult mai puțin dăunătoare dacă am avea câteva fonduri de dimensiuni mai mici.”Ideea nu este străină nici conducătorilor țării.
Peste 200 de angajați lucrează în Banca Centrală a Norvegiei la sediul din Oslo, și alți 100 dețin birouri în New York, Londra, Shanghai și Singapore. Fondul local, cu sediul la Oslo, înregistrează săptămânal intrări de 1 miliard de dolari. Nivelul la care a ajuns fondul de pensii de stat al Norvegiei, spune Yngve Slyngstad, CEO-ul fondului, oferă norvegienilor „posibilitatea de a rezista turbulențelor, fără a face nimic”.
Fondul Suveran al Norvegiei a ajuns cel mai mare fond de investiţii din lume.Norvegienii vor avea un viitor liniştit
Fondul public de pensii din Norvegia a detronat acum 3 ani, Autoritatea de Investiţii din Abu Dhabi (ADIA) pentru a deveni cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, potrivit unui raport publicat de firma americană de consultanţă Monitor Group.Alimentat de veniturile petroliere ale statului, fondul public de pensii din Norvegia are active de 800 de miliarde de dolari, faţă de 342 miliarde de dolari pentru Autoritatea de Investiţii din Abu Dhabi. Cu toate acestea, comparaţiile sunt totuşi complicate de faptul că ADIA nu publică rapoarte de performanţă faţă de fondul norvegian care face acest lucru în fiecare trimestru.
„Chiar dacă nu este un scop în sine să fie cel mai mare, este întotdeauna o plăcere să vedem că fondul a crescut”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului norvegian de Finanţe, Sigbjoern Johnsen. Purtătorul de cuvânt a reamintit că mai multe surse independente plasează fondul public de pensii din Norvegia pe primul loc în lume în materie de transparenţă. Pe lângă rapoartele trimestriale, fondul norvegian publică în fiecare an lista investiţiilor sale în acţiuni, obligaţiuni şi, recent, în domeniul imobiliar.
Cum a apărut Fondul Suveran al Norvegiei?
În Norvegia politicienii au lucrat pentru bunăstarea poporului nu pentru jefuirea lui.Istoria fondului suveran norvegian începe în 1969, odată cu descoperirea petrolului în Marea Nordului, iar doi ani mai târziu Norvegia da startul exploatărilor.
În 1990, Parlmentul Norvegiei adoptă actul de constituire a Fondului guvernamental pentru petrol sau Government Petroleum Fund, iar 6 ani mai târziu se efectuează primul transfer către fond. De atunci, în fiecare an, guvernul depune o parte din veniturile obţinute din activităţile petroliere în fondul suveran. Anul 2004 aduce în discuţie cadrul etic şi se stabilesc noi linii de urmărit, iar în 2006 fondul primeşte un nou nume: Fondul Guvernamental pentru Pensii – Global.
Fondul suveran global a fost creat ca un instrument fiscal prin care să fie sprijinit managementul capitalului obţinut din vânzarea petrolulului, pe termen lung. Redenumirea fondului, în 2006, a făcut parte din strategia de reformare a sistemului de pensii norvegian. Într-o constantă creştere şi fără foarte multe posibilităţi de finanţare în viitor, fondul de pensii este finanţat în prezent prin fondul suveran de investiţii, bazat pe exploatările petroliere din Marea Nordului.
Cum funcţionează şi cum este controlat?
1. Fondul are funcţia unui instrument financiar menit să întărească şi să sprijine pocesul de elaborare a bugetului. Fondul este construit cu ajutorul unor instituţii deja existente, deci nu încarcă cadrul guvernamental cu agenţii suplimentare.
2. Capitalul de care dispune fondul suveran provine din toate veniturile obţinute de pe urma tranzacţiilor cu produse petroliere, iar acestora li se adaugă profitul obţinut de pe urma investiţiilor făcute prin intermediul fondului de pensii.
3. Surplusul produs de fond acoperă deficitul de buget, ceea ce arată faptul că fondul este integrat complet în bugetul de stat.
4. Fondul face investiţii exclusiv externe. Astfel, diversitatea micşorează riscul la care se expun investititiile, iar piaţa internă este protejată de fluctuaţiile produselor petroliere.
Fondul guvernamental de pensii este caracterizat de un grad ridicat de transparenţă, o condiţie fără de care niciun fond nu poate exista conform principiilor care stau la baza creării acestor instrumente finaciare suverane. Transparenţa, în acest caz, este o modalitate prin care guvernul care gestionează un asemenea fond se bucură de sprijin din partea publicului şi încredere în strategia de investiţii a capitalului care aparţine tuturor cetăţenilor norvegieni şi, sunt respectate normele bunei guvernanţe.
Astfel, Parlamentul primeşte rapoarte din partea Ministerului de Finanţe privind chestiunile importante legate de Fond, precum suma totală a capitalului deţinut sau mişcările de pe piaţa petrolieră, previziuni fiscale şi schimbări în strategia de investiţii. La rândul său, Ministerul are obligaţia de a publica rapoartele şi opiniile Băncii Centrale şi cele elaborate de către consultanţii externi. Totodată, Banca Centrală a Norvegiei publică rapoarte anuale şi semestriale privind operaţiunile efectuate de către Fond, cât şi o listă a investiţiilor făcute de-a lungul anului.
La baza funcţionării unui fond de dimensiunile celui norvegian, responsabilitatea este un cuvânt cheie. De aceea, în 2004, prin decret regal s-a constituit Consiliul de Etică care are ca scop observarea modului în care sunt aplicate normele etice din cadrul ghidului elaborat în acelaşi an. Din martie 2010, noi norme etice au intrat în vigoare, aducându-se astfel schimbări majore în gestionarea fondului suveran. Astfel, conform noilor norme, strategia de investiţii va avea în vedere activităţile caracaterizate de cooperare internaţională şi contribuţia la bunele practici internaţionale, o predilecţie faţă de investititiile centrate pe protejarea mediului înconjurător, cercetare şi analiză, dar şi excluderea companiilor din planul de investiţii. Sunt interzise investiţiile în companii care contribuie direct sau indirect în activităţi precum tortura sau privarea de libertate sau nerespectarea drepturilor omului. Există totuşi un număr impresionat de companii excluse din strategia de investiţii.
Toţi banii din petrol şi gaze merg în acest fond.
La noi, acasa, din inalta porunca UE toţi banii din petrol şi 50% din gaze merg la austrieci…
Norvegia, una din cele mai dinamice economii ale lumii este cel mai mare exportator de petrol în afara ţărilor arabe din OPEC. Gazul natural şi petrolul constituie 25% din PIB, iar investiţia norvegiană în programe sociale acasă, şi în programe de ajutor pentru dezvoltarea altor ţări este, proporţional cu populaţia, cea mai mare din lume.
Ultimul raport al dezvoltării umane al ONU, ca şi ultimul raport al Forumului Economic Global consideră Norvegia cea mai avansată ţară din lume în ce priveşte calitatea vieţii.
Norvegienii au găsit petrol în Marea Nordului în anii 1960 şi treptat au ajuns a patra ţară ca bogăţie din lume. Romania l-a dat „in crucis” strainilor…
La ei, Parlamentul a creat fondul suveran în 1990, dar profitul a apărut de abia în 1995, că până atunci s-a plătit o datorie externă.Banii din fond sunt investiţi pe termen lung, considerându-se că aparţin tuturor norvegienilor, inclusiv celor nenăscuţi încă.
La noi privatizarea securista si „restitutio in integrum” taranisto-liberala a declansat coruptia .generalizata si imbogatirea mincinoasa a „invartitilor” vremurilor noi!
Norvegienii plătesc impozite progresive, dar au vacanţă două luni pe an, concedii medicale generoase şi grădiniţe de calitate care nu îi costă nimic.
Cheltuielile din fond sunt strict limitate doar la dobânzi, care sunt folosite pentru beneficii sociale.
