Un om fantastic – Thomas Lieven (II)
“ Cu placere “, suspina Kitty, de data aceasta aproape fara suflare.
“ Bine, iti voi destainui reteta care face ca salata de laptuca sa fie cu adevarat gustoasa. Ce am facut pana acuma ? “
Kitty facu o reverenta. “ Acum doua ore am spalat doua capatani mijlocii de laptuca, stimate domn. Pe urma am indepartat cotoarele si am ales frunzele fragede… “
“ Ce am facut cu frunzele fragede? “ se interesa Thomas mai departe.
“ Le-am pus intr-un servet pe care l-am legat in cele patru colturi. Dupa care l-ati luat dumneavoastra, stimate domn, si l-ati hatanat… “
“ Rotit, draga Kitty, rotit, pentru a indeparta si ultimul strop de apa. Este foarte important ca frunzele sa fie complet uscate. Dar acuma este cazul sa ne indreptam atentia asupra prepararii sosului pentru salata. Da-mi, te rog, un castron de sticla si tacamul pentru salata. “
Pe Kitty o trecura fiorii cand atinse din intamplare mana fina a stapanului.
Ce barbat, gandi ea…
Nenumaratii oameni care avusesera ocazia, de-a lungul anilor, sa-l cunoasca pe Thomas Lieven gandisera la fel – ce barbat !Ce fel de oameni fusesera acestia se poate deducedin urmatoarele: ce iubea si ce ura Thomas Lieven.
Thomas Lieven iubea:
Femeile frumoase, hainele elegante, mobile antica, automobilele sport, cartile bune, mancarurile alese si gandirea sanatoasa.
Thomas Lieven ura:
Uniformele, politica, razboiul, lipsa de ratiune, forta armelor si minciuna, proastele maniere si badarania.
Existase o vreme in care Thomas Lieven prezenta portretul unui cetatean ordonat, departe de orice intriga, cu inclinatie spre o viata linistita, in siguranta si bunastare. Dar un destin ciudat, despre care se va povesti la timpul potrivit, a smuls un asemenea om de pe fagasul sau linistit.
Bunul, corectul cetatean Thomas Lieven se vazu astfel obligat sa duca cu presul urmatoarele organizatii: Abwehr si Gestapo de la nemti, MI 5 al englezilor, “ Deuxieme Bureau “ al francezilor, FBI-ul American si KGB-ul sovietic.
Bunul, corectul cetatean Thomas Lieven se vazu astfel nevoit sa foloseasca de-a lungul a cinci ani de razboi si a doisprezece ani postbelici nu mai putin de saisprezece pasapoarte false provenind din noua tari.
Thomas Lieven provoca, in timpul razboiului, o deruta fara margini prin cartierele generale ale combatantilor, atat la nemti, cat si la aliati.Fara insa sa simta o satisfactie deosebita.
Dupa razboi avu, pentru scurt timp – la fel ca noi toti – sentimental ca toata dementa in care si din care a trait, a luat sfarsit.
Eroare !
Caci domnii din umbre nu-l mai scapara din vedere si din planurile lor. Si de aceea el se decise pentru calea razbunarii.Lua, ca haiducii, de la cei bogati: de la imbogatitii de peste noapte din timpul razboiului si al ocupatiei, de la hienele nascutedin reforma monetara, de la profitorii miracolului economic al anilor postbelici.
( va urma)
( traducere si adaptare dupa “ Es muss nicht immer Kaviar sein “ )
Dan Bota
