Unde nu-i cap, la guvern, vai de picioarele românilor!
În 2024, România a împrumutat 18 miliarde de euro. Mare parte dintre acești bani s-au dus pe acoperirea unui deficit bugetar de aproaoe 8% din PIB. Cu „partea leului” pentru salariile celor ce deservesc un stat nereformat și pentru „tainul” specialilor…
Firesc, datoria publică a sărit de 50 % din PIB, atingând un volum de aproape 950 miliarde de lei.
La o asa gestiune laxă a banului public, Guvernul, la presiunea UE, pe ultima sută de metri a anului trecut, a adoptat „Ordonanța-trenulet”, numită și ordonanța austerității. Cu aceasta, decidenții politici sperau să mai reducă din hemoragia finanțelor publice, astfel încât, pentru 2025, să atingem un deficit bugetar de cel mult 7% din PIB.
Furați de agitația pentru prezidențiale, miniștrii Guvernului Român, au continuat să cheltuiască resursele publice după același algoritm risipitor ca și până acum….
Așa se face că Marcel Ciolacu, premierul României, de câteva zile, a sărit ca ars când a aflat cifrele de gestionare a banului public pe primele două luni ale anului curent…
Același dezmăț fără noimă în cheltuirea resurselor bugetare,concretizat într-o gaură de 30 miliarde lei,adică vreo 1,58 % din PIB…
În disperare de cauză, premierul și-a trimis Corpul de control la toate cele 16 ministere ca să „descopere” care dintre slujbașii ministeriali sunt responsabili de dezastrul financiar pe primele două luni ale anului…
Aproaoe schizoid, de parcă ministerele cu pricina nu ar fi părți componente ale Guvernului păstorit chiar de domnia sa, întrunit săptămânal în ședințe!
Dincolo de iritarea vizibilă a lui Marcel Ciolacu, este de depistat și de pe Lună maniera defectuoasă de control și monitorizare a cheltuielilor bugetare, ca și cum Guvernul n-ar avea un Secretariat general aflat chiar sub coordonarea șefului Executivului.
Pe cale de consecință, fiecare minister își vede de domeniul propriu,fără să existe o supraveghere unitară asupra cheltuirii banilor…
Fără reforme serioase în administrație și în unitățile subordonate agențiilor și ministerelor, împrumuturile nu pot fi ocolite pentru a evita colapsul.
Luna trecută, România a împrumutat 2,8 miliarde de euro și 1,2 miliarde de dolari…
Cum „gaura neagră” de la Buget este nesățioasă, pe 26 martie,Ministerul de Finanțe a mai contractat, în disperare de cauză, încă un împrumut de 2,75 miliarde de euro…
Se estimează că, în acest an, România este obligată să mai împrumute cca.13 miliarde de euro pentru a evita blocajele în funcționarea curenta a statului.
Cu toate acestea, accesarea fondurilor din PNRR este cam timidă din pricina încetinelii in care sunt respectate angajamentele.
Din cererea a treia de plată, de pildă, solicitată de România de la UE, au fost suspendate 2 miliarde de euro din pricina întârzierilor legislative privind pensiile speciale și a „jocului de glezne” făcut de Executiv in implementarea guvernanței corporative pentru companiile statului din domeniul energetic.
First, iată, „specialii și clientelarii”…
Să fie foarte clar: fără realizarea reformelor asumate,România nu va avea acces integral la cele 28,5 mld.de euro ce-i sunt alocate prin PNRR și va fi nevoită să apeleze la mila creditorilor și să plătească acestora dobânzi usturătoare pentru multă vreme de acum încolo…
Viitorul țării,destul de probabil, este amanetat…
Unde nu-i cap, vai de picioare!
Și circăreala pentru prezidențiale este aproaoe să intre în linie dreaptă….
Pirau Toma
