”Unirea în destinul românilor basarabeni” – o carte care marcheză CENTENARULUI UNIRII!
Anul 2018 este un an crucial pentru destinul întregului popor roman – se împlinesc o sută de ani de când s-a realizat visul de veacuri de unire a tuturor românilor. La 1918 după apr. două milenii statul românesc a revenit în mare în hotarele statului național al Daciei lui Burebista. România devenise reîntregită, dodoloață cum ar spune poetul. Din păcate această idilă nu a durat mult. Nori grei negri se adunau dinspre est (direcția mai tuturor invaziilor nomade sălbatice în ultimele două milenii. Hoarde rusești sovietice din estul sălbatic au năvălit în partea de est a României – partea cea mai frumoasă însă și cea mai năpăstuită numită impropriu de Rusia Țaristă Basarabia, iar de cea sovietică rssm.
Peste 50 de ani a sângerat această rană deschisă sângerândă pe trupul Țării, această lacrimă a României cum ar spune poetul N. Dabija, românii basarabeni fiind supuși celui mai diabolic regim de rusificare, deznaționalizare, ateizare. Destrămarea urss la 1991 a întredeschis puțin portița revenirii acasă a fiicei surghiunite Basarabia, însă din vina atât a Bucureștiului cât și Chișinăului șansa a fost ratată cu toate că avântul național era la apogeu și condițiile erau prielnice.
Au urmat 26 de ani de orbecăiri în întuneric, de încercări eșuate de construire a statului artificial ”Republica Moldova”, existența căruia este imposibilă sub toate aspectele, în primul rând sub aspectul identității naționale. Aceste eșecuri stataliste au fortificat segmentul unionist care a crescut de la câteva procente până peste 30%, fiind în continuă creștere.
Reunirea este laitmotivul minunatului volum care a ieșit recent de sub tipar ”Unirea în destinul românilor basarabeni” coordonat cu conducerea Mitropoliei Basarabiei și a Sfatului Țării 2. Volumul reprezintă un proiect care include lucrările a peste 90 de autori – academicieni, profesori universitari și școlari, scriitori, poeți, politicieni, ziariști, un număr impresionant de autori din Diasporă (SUA, Canada, Marea Britanie, Italia, Spania ș.a.) care cuprind lucrări Oameni ai Unirii din toate timpurile.
Coordonat de reputatul patriot și savant Virgil Mândâcanu și de tânăra lui discipol Daniela Vacarciuc, prefațată de acad. N. Dabija lucrarea este de o importanță deosebită în acest an de pregătire către centenar (păcat că a ieșit într-un tiraj atât de mic, necorespunzător misiunii pe care o are – cea de pregătire a Reunirii Basarabiei cu Țara).
Autorii acestui volum oferă cititorului mai puțin versat în probleme ce se referă la istoria românismului, unionismului și luptei împotriva dezmembrării României – pagini din Istoria Românilor, istorie care a fost interzisă românilor basarabeni timp de secole. În prezent cu aducerea la putere a președintelui pro-rus I. Dodon se încearcă din nou interzicerea, falsificarea, revenirea la minciuna sovietică – așa numita ”Istoria Moldovei”. Ar putea să apară întrebarea care e rostul acestui zbucium ”fără sens”, a acestei lupte cu ”morile de vânt”?. În astfel de clipe deosebit de binevenit este răspunsul autorului cărții ”Arestarea, procesul și moartea lui Iisus Hristos” Haim Cohn la întrebarea dacă o carte poate pune capăt unor idei preconcepute.
”O singură carte nu este în stare de așa ceva, dar poate crea o opinie publică, iar aceasta, la rândul ei, poate să ducă la o schimbare a lucrurilor” a fost răspunsul lui. Într-adevăr, această lucrare poate contribui la crearea opiniei publice unioniste. În aceste condiții lucrarea vine în ajutorul adevăraților Oameni ai Unirii, care vor putea duce mai ușor în popor ideea Reîntregirii Țării.
Să aplecăm urechea la marele adevăr scris de poetul nostru național M. Eminescu: ”Să schimbăm opinia publică, dându-i o altă direcțiune, făcând o uriașă reacțiune morală, o revoluție de idei”. Tocmai acest lucru încearcă să-l facă coordonatorii volumului și autorii lucrărilor. Drept argument sunt cele mai semnificative culese din volum.
”Conjunctura politică internațională (evenimentele din Ucraina în primul rând) ne este favorabilă. S-au creat premise interne pentru unire: corupția, incapacitatea politicienilor, furturile de miliarde, toate împreună au alcătuit condiții pentru ca Basarabia să revină acolo de unde a fost desprinsă cu forța” scrie în cuvântul său înainte academicianul Nicolae Dabija.
”Împreună cu inimoșii tineri de la ODIP noi, intelectualii basarabeni, acum în preajma Centenarului Marii Uniri, trebuie să ne ținem împreună și să realizăm visul Generației Unirii…”Omul Unirii trebuie să devină mai activ, mai competent, adevărat patriot ca să poată combate dogmele, demagogiile, doctrinele false antinaționale antiromânești, care împânzesc conștiința poporului” îndeamnă coordonatorii Volumului pe intelectuali.
”Să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâta până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum nici noi nu putem face nimic fără el. Să-l îndreptăm pe calea adevărului, cu fapte, iar nu cu vorbe” ne sfătue marele marele patriot basarabean Alexie Mateevici (v. Testamentul lui Alexie Mateevici).
”Trei culori și-o singură iubire…”, pe care le cântă Gr. Vieru în poezia ”Trei culori!”, ne vor uniși ne vor călăuzi pe drumul cel drept, al unirii și reîntregirii…” scrie scriitoarea M. Mardare în articolul ”Poetul Gr. Vieru în luptă pentru unitatea națională a românilor”.
”Doi trubaduri ai veacului acest / Au îndrăznit să cheme printr-un cânt / Poporul acestui trist picior de țară / Spre-un ideal măreț și încă sfânt…” scrie scriitoarea C. Partole în articolul ”Două inimi revărsate într-un dor” despre cei doi Mari Oameni ai Unirii Ion și Doina Aldea Teodorovici.
”Basarabia a pierdut în persoana distinsului academician, Petru Soltan, un adevărat titan, un viguros și vehement luptător împotriva dictaturii mediocrității, împotriva mancurtismului și șovinismului rus, un excelent și strălucit strateg al renașterii naționale și reîntregirii neamului românesc” spunea Ion Ungureanu despre marele patriot acad. Petru Soltan (v. A. Sârbu. Academicianul Petru Soltan. Geometria Unirii).
”Muzica lui Eugen Doga ne unește, ca și cuvântul, prin esența sa, prin vibrația-i divină” scrie jurnalista E. Tămăzlâcaru în articolul ”Eugen Doga: ”Eu aparțin spațiului românesc””. ”Credeam că cea mai mare nenorocire pentru mine este pierderea mamei, dar mi-am dat seama că o nenorocire mai mare este să-ți pierzi mormântul mamei”, destăinuiri dureroase ale marelui transnistrean E. Doga.
”Valentin Mândâcanu este Omul Românismului, Omul Unirii, Omul care a luptat pentru alfabet, limbă, tricolor…Vorbea deschis despre șansa noastră istorică de reîntregire cu Țara, pe care o avusesem în anii 1989-1991, dar care a fost ratată din diferite cauze” scrie profesorul și deputat al ”Sfatului Țării 2” Virgil Mândâcanu în articolul ”Valentin Mândâcanu – Omul Cuvântului Potrivit”.
”Ion Ungureanu întruchipează destinul românesc al Basarabiei și credința ei nestrămutată în dreptatea lui Dumnezeu. El (poporul-n.n.) vine de departe, de foarte departe, de la izvoarele fără de moarte ale unui neam care-și duce crucea de secole și merge fără odihnă spre ziua unității și reîntregirii sale. Avea păstrată lângă inimă Declarația de Unire, pe care dorea s-o rostească în fața unui popor reîntregit. El, Omul Unirii, ne-a lăsat-o ca testament să trăim liberi și demni într-o Țară unită” scrie celebrul jurnalist și patriot A. Reniță în articolul ”Omul Unirii Ion Ungureanu”.
”Nicolae Dabija este incomparabil și inconfundabil, ca poet, romancier, istoric, publicist, orator militant marcant al renașterii conștiinței naționale…” scrie scriitorul, publicistul Ion Cuzuioc în articolul ”Nicolae Dabija: starețul mănăstirii spirituale a Neamului”.
Înșiruirea poate continua cu numele tuturor celor peste 90 de Oameni ai Unirii. Voi termina această mică prezentare cu o rugă către Dumnezeu a reputatului patriot Virgil Mândâcanu ”Fără tine, Doamne, fără ajutorul tău, este imposibil acum să revenim la ceea ce am fost. Trimite harul Tău, Doamne, asupra noastră: acum epopeea luptei pentru reîntregirea Țării trebuie să devină hotărâtoare – ori Cu Țara. Ori cu Siberia”.
Valeriu Dulgheru
