Universitatea de Vară Izvoru Mureşului: Învăţământul în limba română şi parohiile ortodoxe din localităţile etnic mixte ameninţate cu dispariţia
Anul acesta se constata si mai pronuntat riscul desfiinţării învăţământului în limba română în localităţile mixte din Covasna şi Harghita.Dar exista şi parohii ortodoxe în primejdie să rămână fără enoriaşi în viitor, pe fondul scăderii numărului membrilor comunităţilor româneşti din zonă; Acestea sunt problemele majore ale românilor de aici,de necrezut, lipsiţi de suportul general al societăţii şi al statului
Directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, a prezentat, în cadrul sesiunii comunicarea : „Provocări privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita în anul Centenarului Marii Uniri”, evoluţia situaţiei demografice a populaţiei româneşti în singurele judeţe din România în care populaţia majoritară, la nivel naţional este numeric minoritară. Potrivit dr. Lăcătuşu, numărul românilor din zonă a scăzut într-un procent mai mare decât cel al populaţiei de etnie maghiară, precizând că, la recensământul din 2011, în cele două judeţe locuiau84.217 români, faţă de 103.534 la recensământul din 1992, deci cu 19.312 persoane mai puţin.
„Din analiza comparativă a datelor referitoare la structura pe naţionalităţi a populaţiei judeţului Covasna rezultă că în anul 2011, faţă de anul 2002, populaţia totală a judeţului a scăzut cu 7%, populaţia de etnie maghiară a scăzut cu acelaşi procent, 7%, iar populaţia de naţionalitate română a scăzut cu 12%. În aceeaşi perioadă, populaţia totală a judeţului Harghita a scăzut cu 4,71%, populaţia de etnie maghiară a scăzut cu 6,64%, iar populaţia de naţionalitate română a scăzut cu 14,55%”, a precizat dr. Ioan Lăcătuşu.Conform statisticilor, din totalul celor 45 de localităţi ale judeţului Covasna, cinci municipii şi oraşe şi 40 de comune, în aproape jumătate, respectiv în 24 de localităţi există comunităţi româneşti mici şi foarte mici, de sub 100 de locuitori români, aspect ce se regăseşte şi în judeţul Harghita, unde din totalul celor 67 de localităţi ale judeţului, respectiv 9 municipii şi oraşe şi 58 de comune, în două treimi, adică în 48 de localităţi, populaţia de etnie română este alcătuită din comunităţi mici şi foarte mici.
Istoricul dr. Ioan Lăcătuşu a menţionat că aceste comunităţi nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti şi a atenţionat că, dacă acest proces continuă, în viitorii 20-30 de ani populaţia românească din majoritatea localităţilor etnic mixte din judeţele Covasna şi Harghita, „se va diminua drastic, mergând până la dispariţie”.„Dacă în mediul rural, principala cauză a scăderii populaţiei româneşti o constituie îmbătrânirea acesteia şi sporul natural negativ, în mediul urban, principala cauză este lipsa locurilor de muncă şi, în cazul oraşelor, lipsa perspectivelor de realizare profesională, ca român. (…) În acest context, o problemă majoră o reprezintă situaţia viitoare a parohiilor ortodoxe din localităţile etnic mixte cu un număr mic de credincioşi, care riscă să rămână în următorii ani fără niciun enoriaş”, a adăugat directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita.
Studiile efectuate în zonă relevă că, în prezent, nu mai există învăţământ în limba română în oraşele Băile Tuşnad, Vlăhiţa şi Baraolt şi în majoritatea localităţilor rurale, cu populaţie etnic mixtă.Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, prof. univ. Ioan Pop Sabău, prezent la dezbateri, a declarat că „soarta comunităţilor româneşti din Harghita şi Covasna este una dramatică” şi pentru actuala stare de fapt „avem de adus foarte multe reproşuri autorităţilor statului român”.
Preşedintele Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa,jurnalistul si activistul civic Dan Tanasă, a afirmat, la rândul său, că românii din cele două judeţe „sunt supuşi unui proces violent de epurare etnică, sunt discriminaţi pe criterii etnice în mod sistematic şi instituţionalizat” şi şi-a manifestat dezamăgirea că demnitari ai statului român invitaţi la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului – 30 de invitaţii au fost trimise la Guvernul şi Parlamentul României – nu au dat curs acestora, catalogându-i ca fiind „complet lipsiţi de bun simţ şi total dezinteresaţi de ceea ce se întâmplă” la acest eveniment.
Universitatea de Vară Izvoru Mureşului a intrat în conştiinţa publică drept un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român” atât prin participanţi – tineri din afara hotarelor şi din ţară – prin temele abordate, cât şi prin corpul conferenţiarilor format din elita universitară şi culturală românească.
Daniela MEZEY
