Urgia războiului stă să reînceapă în Orientul Mijlociu, a câta oară?

Atacul Iranului de aseară, mai serios decât cel de data trecută pentru că au fost lansate peste 200 de rachete balistice, conform media iraniană, 180 potrivit oficialilor israelieni și 400 conform Ierusalem Post, a zguduit mapamondul ca un preludiu la un nou război generalizat în Orientul Mijlociu. Rachetele utilizate de Iran de această dată au fost mult mai rapide decât dronele și rachetelee de croazieră de data trecută, fiind folosită pentru prima dată racheta hipersonică iraniană Fatah cu viteza de 13-15 ori față de cea a sunetului, care nu putea fi dezvoltată decât împreună cu Rusia. Rezultatul a fost că un număr redus de rachete a depășit apărarea antiaeriană israeliană cunoscută sub numele de Iron Dome dar și cea asigurată cu avioanele și de pe navele americane, câteva căzând în Tel Aviv și câteva chiar la Ierusalim, fără daune semnificative la sol, după cum au anunțat israelienii.
Deși din perspectivă balistică Iranul a înregistrat încă un eșec major în a obține rezultate semnificative cu rachetele lor, similar cu eșecul total de data trecută, utilizarea rachetei hipersonice dă fior Israelului, existând posibilitatea dotării acestei rachete neinterceptabile cu focoase nucleare, pe care nu este clar dacă Iranul le posedă sau nu la această oră.
Riposta iraniană a venit ca retaliere după asasinarea printr-un bombardament aerian israelian de precizie a lui Nasrallah, căpetenia de decenii a organizației teroriste iraniene Hezbollah, în suburbiile Beirutului cu largul concurs al Mossad-ului.
Odată cu sinistrul comandant au fost eliminați și principalii locțiitori ai acestuia, aruncând Hezbollah-ul în cea mai neagră dezorganizare. Imediat după atacul cu rachete al Iranului au curs amenințările de o parte și de alta, iranienii anunțând că este doar puțin din ceea ce pot face cu adevărat împotriva Israelului, iar Israelul prin vocea lui Netanyahu amenințând cu o teribilă răzbunare, dar curios, nu împotriva populației civile și orașelor iraniene, ci împotriva instalațiilor petroliere și a facilităților nucleare ale Iranului, o strategie în genul celei rusești din Ucraina.

America în derută, iar Joe Biden rămas fără grai în fața atacului Iranului asupra Israelului
La Casa Albă Joe Biden a înlemnit în proiect la auzul veștii escaladării conflictului în Orientul Mijlociu, Donald Trump apreciind public că „Lumea arde și scapă de sub control” și „Nu avem niciun lider, nimeni nu conduce țara”, a postat Donald Trump pe rețeaua sa, Truth Social.
„Avem un președinte inexistent, Joe Biden, și un vicepreședinte complet absent, Kamala Harris, prea ocupată cu strângerea de fonduri în San Francisco, un oraș pe care l-au distrus complet(…). Nimeni nu este la conducere și nici măcar nu este clar cine este mai confuz: Biden sau Kamala. Niciunul nu are idee ce se întâmplă”, a continuat el.
„Iranul era sub un control total”, a conchis Trump, potrivit Cotidianul. Desigur că escaladarea din Orientul Mijlociu nu convine partidei democrate de la Casa Albă, iminența războiului fiind al treilea eșec major al politicii externe și militare americane pe plan internațional în timpul lui Biden și Kamala, după retragerea din Afghanistan, confruntându-se în present și cu spectrul eșecului din Ucraina.
În ce privește Rusia, care cucerește oraș după oraș în Donețk, iminența războiului generalizat în Orientul Mijlociu, cât și anunțul înfricoșător al lui Xi Jingping că urmează invadarea Taiwanului, nu poate decât să favorizeze poziția lui Putin, aliat al Iranului, care transformă încet, încet BRICS-ul în alianță militară defensivă la care urmează să adere și Iranul și Coreea de Nord și Arabia Saudită, cu Turcia aflată în pregătire pentru aderare, cu consecințe incalculabile pentru sferele de putere din Orientul Mijlociu și din Extremul Orient.
Amploarea retorsiunii Israelului împotriva Iranului, neîndoielnică de altfel, urmează să trasese ineluctabil cursul războiului în Orientul Mijlociu și destinul păcii în lume.

Libiu Mateescu 

Share on Facebook

Tweet

Follow us