„Valul care a pornit”
Ilegalitatea în legalitate. Comparativ: România-Germania. Variantele jurnalistului Marius Tucă.
Lupta pe viață și pe moarte între globaliști și suveraniști continuă! Deocamdată glonțul a trecut tangențial la urechea lui Trump. Adversarul acestuia, magnatul Soros în faza de „putrefacție”, lasă în urmă o moștenire nefastă.
În România, unde mișcarea suveranistă este încă insuficient conturată, populația face eforturi să înțeleagă ceea ce spune candidatul la președinție Călin Georgescu, apărut intempestiv călare pe coama „valului care deja a pornit”!
Chiar dacă e un bun înotător, pericolul de scufundare poate fi iminent sub asediul tirului adversarilor – detractori (declanșat cu întârziere), cărora le fuge pământul de sub picioare.
Atacurile s-au intensificat, după ce acest candidat suveran nedorit, inițial cu un procentaj nesemnificativ, a câștigat surprinzător (detașat) primul tur, cu șanse mari și pentru cel de al doilea în curs de desfășurare.
În disperare de cauză, s-a recurs la o ilegalitate inițiată de „președintele expirat” K.W. Johannis, „sub egida” Amalteiei – europene (nu va fi invitată la întronarea lui Trump), anulându-se alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională a României.
Justificarea lui Johannis, care a făcut desecretizarea documentelor prezentând dovezi neconcludente de fraudare electorală: „Am primit informații telefonice, că în campanie s-au întâmplat lucruri ciudate”!?
Cotidianul german „FAZ” îl citează pe Johannis: „aggressiven russischen hybriden angriffs” (atacuri)…, fiind cauza anulării alegerilor , adăugând faptul că dovezile trebuie aduse obligatoriu în spațiul public (veröffentlicht) și supuse dezbaterilor; ceea ce e în România nu s-a întâmplat!
Făcând o comparație cu situația din Germania într-un caz asemănător (Partidul A.F.D. și președinta Alice Weidel), se constată similitudini și preponderent deosebiri:
– degringolada politică s-a declanșat în ambele țări datorită „trădării liberalilor”. Experimentul german Marea Coaliție (Creștin Democrații-Social Democrații), urmat de o regrupare guvernamentală (S.P.D.-Liberali-Ecologiști), a impus o oarecare stabilitate politică; la fel și în România (P.S.D.-P.N.L.);
– politicienii români au intrat într-un haos total presărat cu ilegalități și atacuri la persoană, greu de imaginat, arătâmdu-și cu nonșalanță disprețul total față de propiul popor imbuibat cu manipulări;
– la antipod, nemții si-au rezolvat problema disciplinat, respectând legalitatea, într-un timp record, o lună până la alegerile din 23 februarie 2025. „Trădătorul liberal” (Ministrul de Finanțe Lindner) și-a confirmat statutul (un tort de frișcă sintetică primit în față), având tupeul, în agonie, să mai facă o propunere bizară vizând finanțarea războiului din Ucraina cu bani, care urmau să fie luați de la pensionari și din „Sănătate”.
Noul secretar N.A.T.O. Mark Rutte, secondat de M.A. Strack-Zimmermann, președinta Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, alias războinica „Mutter Courage”, vor să pună în practică această idee. Experimentul nu va reuși în Germania, unde protestul „tradițional democratic” al populației a fost în momente critice susținut de Blocul negru german (Schwarzer Block), format din 3.000 membrii (fără un concept politic), dotați cu răngi metalice (nu cu bastoane telescopice pentru drapele, precum „legionarii lui Potra”), care provoacă sute de răniți în rândul polițiștilor îmbrăcați în zale. Germaniei nu-i lipsește așa ceva!
Tot în acest context, politicienii au grijă să nu întindă coarda democrației la maximum; prin urmare instituțiile competente nu-și permit să încalce flagrant legea spre deosebire de cele din România.
Curtea Constituțională (Verfassungsgerichtshof) are rolul de garant al supremației Constituției (autoritate juridică) fiind instanța judiciară supremă.
Dacă, tocmai această instituție „strict legată” (verbunden) de respectarea constituției face o ilegalitate, tăindu-și craca de sub picioare, le discreditează și pe celelalte (ex. Serviciul Secret de Informații – Verfassungsschutz care adună „dovezile”), etc. Interdependența implică o responsabilitate reciprocă în luarea corectă a deciziilor, condiție sine qua non de existență a acestor instituții cu prerogative deosebite.
Neamțul are o vorbă din popor: „Vertrauen ist gut, Kontrolle ist besser” (Încrederea e bună, dar controlul e și mai bun!); de aici derivă și misiunea „Comisiei de Control a Parlamentului” (Parlamentarisches Kontrollgremium), care verifică în cazuri speciale activitatea Serviciilor Secrete (B.N.D.), inclusiv cel militar (M.A.D.), precum și a Instituției pentru Protecția Constituției, analizând acțiunile ostile provenite din exterior sau din interior.
– în cazul litigiului românesc „ilegalitate în legalitate” (inedit), este vorba de un „sabotaj” care vine din interior, efectuat tocmai de cei care trebuie să vegheze asupra integrității constituției.
Propunerea jurnalistului Marius Tucă, apărut în emisiune la „Realitatea plus”, de a aduce „obiectul procesului” în vizorul Comisiei Parlamentare (o investigare cu caracter legislativ), este oportună, reprezentând „ultima rațio”, dacă mai există un „dram de democrație” în România.
La fel și a doua variantă, scrisoarea recomandată trimisă la Casa Albă, adresată personal Președintelui Americii (după 20 ianuarie 2025). Competentul jurnalist a înțeles, că, dacă „democrația reprezentativă nu mai există”, va funcționa principiul „L’etat c’est moi” (Statul sunt eu), pus deja în aplicare de Donald Trump, după modelul lui Ludovic XIV al Franței („Regele Soare”), care „a demolat Curtea Supremă de Justiție”.
Însă, interlocutorul american și participanții din platou, n-au validat aceste propuneri neputându-se desprinde de varianta „birocrat-democratică” sortită deja eșecului; în consecință s-a declanșat vechea dispută politică cotitiană, în controversă, când toți vorbesc deodată!
Cu zâmbetul pe buze, minunata jurnalistă Anca Alexandrescu, privindu-i cu condescendență a calmat spiritele aprinse. Marius Tucă, după ce pusese în prealabil „punctul pe «i»”, s-a retras cu discreție adăugând: „A fost doar o propunere”. Cei care l-au înțeles, probabil destul de mulți, îl vor urma.
În Germania, respectând cadrul constituțional, încercarea de a interzice participarea partidului suveranist de extremă dreaptă A.F.D., și a președintelui la alegerile parlamentare, a eșuat.
Cu toate că au existat legături consultative ale politicienilor partidului cu extremiști, nu s-au găsit dovezi care să ateste acțiuni antistatale și anticonstituționale.
În consecință s-a încadrat totul în categoria de „suspiciune”, care nu împiedică „participarea”!
Autor: Gelu A. Tudor (Germania)
Aranjament grafic – I.M.
Sursa: art-emis.ro