VARA – un anotimp alungat de vulcanul islandez
Eruptiile vulcanice pot avea consecinte grave pentru mediul inconjurator si pe termen lung.
Tonele de cenusa “aruncate in aer” de Eyjafjallajokull ar putea fi dublate de eruptia asteptata a altui vulcan islandez, Katla, ceea ce ar putea obtura lumina solara, raci atmosfera si aduce un nou “an fara vara” precum cel din 1816.
In acel de gratie, inghetul a pus la pamant culturile agricole in mai si, mai mult decat atat, a nins in august.
In acel an, 200.000 europeni au fost ucisi de frig, de foame sau in urma razmeritelor iscate de atacarea hambarelor cu cereale. A fost primul an din epoca moderna consemnat drept „anul fara an”.
Cu cat se scurge mai multa lava din craterul Eyjafjallajokull, cu atat cresc sansele ca ghetarii ce acopera Katla sa se topeasca, incat si acesta din urma sa inceapa sa degaje un nor de cenusa. Norul “dublat” va contine suficiente particule care sa innegreasca cerul, sa reduca lumina solara si sa schimbe clima.
Cantitatea de cenusa vulcanica din 1816 a dus la disparitia verii si la ierni naprasnice in 1817-1818. Astfel, luna iunie a anului 1816 a fost inregistrata drept cea mai rece perioada de vara de atunci si pana in zilele noastre.
Din SUA pana in China, atmosfera s-a racit dramatic, cu pagube uriase pentru agricultura, principala ramura economica a lumii de atunci.
„Cand au loc astfel de eruptii, din cauza impiedicarii propagarii radiatiei solare primul efect este racirea climei. Un alt efect ar fi ploile in regiuni aride pentru ca acesta cenusa actioneaza drept nuclee de condensare pentru toata umezeala din atmosfera. Apar inundatii in zone de regula uscate. De asemenea solul este defertilizat”, a declarat meteorologul la Realitatea TV.
Norii de sulf emisi pot sa persiste in atmosfera luni intregi, ani intregi in functie de gravitatea si de durata eruptiei.
