WK Iohannis a anunțat oficial că vrea secretar general al NATO
„Îmi asum această candidatură în numele României”, a declarat Klaus Iohannis, marți seara la Palatul Cotroceni.
El a apreciat că „este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice”.
Ar fi de reținut faptul că anunţul preşedintelui Iohannis vine în anul în care ţara noastră celebrează 20 de ani de la aderarea la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord.
Preș. WK Iohannis a spus că această candidatură, pe care şi-o asumă „cu toată responsabilitatea”, este o decizie care are la bază „performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră” şi angajamentul său „ferm” faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
Iohannis a informat întîi străinii și abia apoi românii!
„Deci, să recapitulăm: la orele 17,00 Iohannis a început azi un discurs în care a informat poporul român despre decizia sa de a candida la șefia NATO. La orele 17,10 a încheiat discursul. La orele 17,30 ora României, publicația germană Politico a publicat un amplu material scris de Klaus Iohannis în care acesta și-a prezentat viziunea asupra viitorului NATO, în 10 puncte. Greu de crezut că președintele nostru a scris articolul, l-a trimis redacției Politico și aceia l-au și publicat în cele 20 de minute scurse.
Concluzia: ca întotdeauna, chiar și în cazul unei decizii absolut cruciale, Iohannis a ales să informeze mai întîi străinii și abia apoi românii…” a scris pe Facebook deputatul PSD Radu Cristescu.
Concurența mare pentru funcția de secretar general NATO
Interesanta prezentarea potretului robot a viitorului șef NATO, făcută de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR:
„Trebuie să fie şi un om care este capabil şi aici e vorba de a negocia, de a comunica, de a aduce oameni cu viziuni diferite la un consens, la un numitor comun, deci abilităţi de care Klaus Iohannis dispune, nu putem spune că nu dispune, fiindcă e o altă chestiune că a semnalizat la dreapta şi a mers la stânga, dar a negociat nişte coaliţii cu unii cu alţii, a pus capăt la anumite coaliţii. Deci, din acest punct de vedere, are abilitatea de a juca cel puţin pe masa noastră din România. Dar aici Estonia este jucător foarte important, Ţările Baltice. Şi aici premierul Estoniei este o persoană despre care se vorbeşte de foarte mult timp. Dar acolo trebuie să te uiţi şi cât de echilibrată este persoana respectivă, fiindcă secretarul general al NATO trebuie să fie o persoană extrem de echilibrată.
Deci rămâne de văzut, dar e un raţionament absolut corect să fie din flancul estic, e regiunea cea mai vulnerabilă – din Ţările Baltice până în Bulgaria în acest moment este periferia cea mai vulnerabilă a Alianţei Nord Atlantice şi a Uniunii Europene. Se mai pune şi problema dacă în Statele Unite se schimbă administraţia şi revine Donald Trump ce se va întâmpla, care va fi abordarea statelor Unite şi aici trebuie iarăşi să ai un plan B sau un plan alternativ”.
Anunţul preşedintelui Klaus Iohannis potrivit căruia a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice nu era o surpriză, urmează negocieri, dar poate apărea şi un al treilea candidat, a mai spus Kelemen Hunor.
Pe lângă cele două candidaturi sasul WK Iohannis și olandezul Mark Rutte (57 de ani) care pare favorit la șefia NATO, după ce SUA, Marea Britanie, Franța și Germania au declarat că-i susțin candidatura, a mai apărut și a treia prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas. Ultima candidatura pare să fi apărut dintr-o strategie de rupere a coeziunii a estului european, în bătălia de conducere a NATO.
Vlad T.
