Ziua Crucii sau Macaveiul Stupilor de 1 august
Ziua de 1 August este inchinata Sfantului Mucenic Macobei, care se zice ca ar fi fost prins si ars de pagani intr-un cuptor incins de flacari, numit de popor Macavei.
In Bucovina se stropeau cu Agheazma gradinile si livezile, sperand ca asa vor fi ferite de insectele daunatoare, care, in mijlocul verii, se afla in plina dezvoltare. Altii duceau flori si spice la biserica; odata sfintite, plantele erau mai bune de leac, iar graul sfintit dadea cea mai buna samanta pentru semanat. Macul sfintit in aceasta zi nu face viermi.
In Moldova se tine de gospodine pentru a le fi feriti copii de boli. Tot aici nu este ingaduit a se culege canepa.
In Tara Romaneasca preotii umbla cu”zi-ntai” -boteaza, iar poporul pazeste cu nelucru in asta zi ca sa nu fie loviti de friguri.
In Oltenia aceasta sarbatoare se mai numeste si Macoveiul Stupilor, cand se taie din fagurii, luandu-se mierea si lasand albinelor doar necesarul pentru a iesi din iarna.
In satele de la poalele muntilor, pe unde traieste si ursul, oamenii tin anumite zile ca „sarbatoare “pentru urs. Nu le tin din dragoste, ci mai mult de frica sa nu le manance ursul oile, vacile sau caii plecati la pasunea de vara din munte. In Tara Hategului, o depresiune situata intre Muntii Retezat, Surianu si Muntii Tarcului, oamenii si acum se tem sa lucreze de 1 august. Ei cred ca, daca ar lucra, ar fi pedepsiti si ursul le-ar manca animalele. Tot din aceasta zi, cred ei, ca nu e bine sa te mai scalzi in rauri, pentru ca cerbul se scalda in apa si aceasta se raceste.
Ziua mai era numita si Macaveiul ursului deoarece incepea perioada de imperechere a acestora.
In calendarul crestin-ortodox, pe 1 august sunt doua sarbatori: Scoaterea Sfintei Cruci si Sfintii sapte Mucenici Macabei: Avim, Antonie, Gurie, Eleazar, Evsevona, Ahim si Marcel, impreuna cu mama lor, Solomoni, si cu Eleazar, dascalul lor.
Pe 1 august, la Constantinopol, crucea Domnului Iisus Hristos era scoasa din paraclisul palatului imparatesc, in fiecare an, si dusa in Catedrala „Sfanta Sofia “, unde ramanea pana pe 14 august, spre bucuria si evlavia credinciosilor. Crucea fusese descoperita pe Gorgota de catre Sfanta Elena, mama imparatului Constantin cel Mare.
