Ziua Crucii şi Agheasma Mica i-au adus ieri pe credincioşi la biserică
Crucea este simbolul credinţei creştine, iar Înălţarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi sărbători creştine. Datina a fost rânduită pe 14 septembrie, în amintirea zilei când Sfânta Împărăteasă Elena descoperea, pe ruinele Golgotei, Crucea pe care a fost răstignit Iisus Christos
Preoţii spun că prin însemnarea cu Sfânta Cruce, suntem păziţi în faţa puterilor răului. Agheasma Mică este, în schimb, pentru curăţenia casei şi vindecarea de multe boli.
Crucea este simbolul credinţei creştine, iar Înălţarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi sărbători creştine.
Datina a fost rânduită pe 14 septembrie, în amintirea zilei când Sfânta Împărăteasă Elena descoperea, pe ruinele Golgotei, Crucea pe care a fost răstignit Iisus Christos. Când, la îndemnul îngerului, a atins cu ea trupul unei femei moarte, femeia a înviat. Crucea a fost înălţată pentru a fi văzută de mulţime şi, de atunci, acest praznic a fost trecut între sărbătorile tuturor creştinilor.
La Biserică, ieri a fost sfinţită şi agheasma mică, iar credincioşii, după slujbă, şi-au luat cât au crezut de cuviinţă, pentru nevoile trupului si sufletului.
Ziua Crucii marchează în popor schimbarea anotimpurilor. Acum se mai pot culege ultimele plante de leac şi la ţară începe culesul viilor.
Se spune că cine ţine post negru şi se roagă de Ziua Crucii se vindecă de multe boli grele. În schimb, cine lucrează în această zi se va îmbolnăvi de boală grea.
Nu se mănâncă nimic din ce are forma crucii, cum ar fi usturoi, nuci, prune, pepeni sau peşte. Nu se lucrează pe câmp sau în casă, pentru a nu atrage primejdiile.
Vifor Rotar
