Ziua Crucii vesteste inceputul toamnei
Ziua Crucii (14 septembrie) este data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului calduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate in jurul echinoctiului de toamna si se manifesta cu ocazia unor sarbatori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii.
Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri cum ar fi Carstovul Viilor sau Ziua Sarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice ale tinutului, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Sarpelui este cunoscuta pretutindeni.
Acum se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana in primavara urmatoare, la 17 martie (Alexiile). In lumea satelor inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita "piatra nestemata", folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.
Carstovul viilor
De Ziua Crucii incepe culesul viilor, din acest motiv sarbatoarea purtand si numele de Carstovul Viilor. Inainte de primul cules, exista obiceiul de a chema preotul pentru sfintirea recoltei. In alte zone, culegatorii tin post si rostesc rugaciuni cu o saptamana inainte. Strugurii de pe ultimul bustean al viei nu se culeg, sunt lasati ca ofranda lui Dumnezeu, in semn de multumire. Se mai crede ca florile vorbesc intre ele numai in aceasta zi, parandu-le rau ca vor incepe sa se usuce. Plantele ce apar dupa Ziua Crucii, cum ar fi brandusele de toamna, sunt considerate necurate si apartin mortilor. Este ultima zi in care se mai pot culege plantele de leac: micsunele, matraguna, navalnic si boz.
Credinte populare
• Inaltarea Sfintei Cruci se tine, caci iti vei gasi usor leacul cand te vei imbolnavi.
• Da boala peste oamenii care lucreaza de Ziua Crucii.
• Cine posteste postul Crucii, scapa de boli rele, de friguri.
• Daca cineva zace de friguri, si-l apuca aceasta sarbatoare, boala “se va inchide” in trupul lui si frigurile nu-l vor slabi pana la anul viitor.
• La Ziua Crucii se strang buruieni: minta create, calapar, busuioc, ciprus(lemnul Domnului), botangi, sascute, maierean, cimbru si se usuca pe la icoane. Cu acestea se fac apoi scalde pe la bolnavi.
• Se spune ca este bine ca dimineata, pe nemancate, sa culegi prune, caci sunt bune de descantat.
• Cine prinde in Ziua Crucii un sarpe, il omoara si ii pune in gura un sambure sau catel de ai, il baga sub pragul usii, si asa aiul incolteste acolo in gura sarpelui, apoi in ziua de Sf. Gheorghe aiul acela il pui in palarie, te sui in turnul bisericii, cand vin oamenii de la biserica, si ai darul de a vedea si de a cunoaste pe strigoi.
• Daca mai tuna dupa Ziua Crucii, toamna va fi lunga.
• Se crede ca daca se calatoresc cocoarele in vreo zi inainte de Ziua Crucii, in noaptea acelei zile va fi bruma.
• Se crede ca nu e bine a rupe calinele inainte de Ziua Crucii, caci la din contra vor fi curand geruri.
