Ziua imnului naţional
Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului NaÅ£ional al României – 'DeÅŸteaptă-te române!', simbol al unităţii RevoluÅ£iei Române de la 1848.
La 29 iulie 1848, 'DeÅŸteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului NaÅ£ional al României se află poemul patriotic 'Un răsunet' de Andrei MureÅŸanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului 'Foaie pentru minte, inimă ÅŸi literatură', pe o melodie culeasă de Anton Pann. ConÅ£inutul profund patriotic ÅŸi naÅ£ional al poeziei a fost de natură să însufleÅ£ească numeroasele adunări ale militanÅ£ilor paÅŸoptiÅŸti pentru drepturi naÅ£ionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn 'o adevărată Marsilieză românească'. Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, 'DeÅŸteaptă-te române!' a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul NaÅ£ional al României, fiind consacrat prin ConstituÅ£ia din 1991. Conform ConstituÅ£iei României, Imnul NaÅ£ional este considerat simbol naÅ£ional, alături de drapelul tricolor, stema ţării ÅŸi sigiliul statulu
Brasovul este primul
Cu toate acestea, prof. dr. pr. Vasile Oltean, director al Muzeului Primei Åžcoli RomâneÅŸti ÅŸi preÅŸedinte al FundaÅ£iei Omonime, a spus de nenumărate ori că sărbătorirea imnului naÅ£ional în data de 29 iulie este o eroare, legiferată în 1998 de Parlament.
Dovezile publicate de prof. Olteanu spun că imnul a fost creat ÅŸi cântat pentru prima oară la BraÅŸov, nu la Râmnicu-Vâlcea, versurile fiind scrise de braÅŸoveanul Andrei MureÅŸanu ÅŸi melodia aparÅ£inând dascălului George Ucenescu, ucenic al lui Anton Pann.
Efortul depus de prof. Olteanu pentru restabilirea adevărului istoric nu a schimbat în niciun fel situaÅ£ia, ca orice „luptă” dusă cu autorităţile.