Ziua maghiarilor de pretutindeni, sarbatorita si la Brasov
Maghiarii brasoveni au sarbatorit 168 de ani de la aniversarea Revolutiei de la 1848, in Piata Sfatului, in fata cladirii in care a stat generalul Jozsef Bem in vizita sa la Brasov. Maghiarii au recitat versuri si au cantat cantece despre revolutia pasoptista, dupa care au intonat imnul Ungariei
Maghiarii brasoveni au sarbatorit 168 de ani de la aniversarea Revolutiei de la 1848, in Piata Sfatului, in fata cladirii in care a stat generalul Jozsef Bem in vizita sa la Brasov.
Maghiarii au recitat versuri si au cantat cantece despre revolutia pasoptista, dupa care au intonat imnul Ungariei.
La intalnirea din Centrul Istoric al Brasovului au fost arborate steagurile Romaniei, Ungariei, Europei si Tinutului Secuiesc.
Reprezentantii UDMR Brasov au depus cateva coroane de flori la cladirea care l-a adapostit pe generalul Jozsef Bem. Ziua maghiarilor de pretutindeni a coincis in acest an cu un eveniment tragic: inmormantarea unei scriitoare brasovene de origine maghiara. 
Potrivit Imeldei Toaso, presedintele Oraganizatiei Municipale a UDMR Brasov, s-a stins recent din viata poeta Lendvai Eva, fiica scriitorului brasovean Szemler Ferenc, o mare poeta, prozator si un om de cultura de exceptie”.
Ca in fiecare an, ziua a continuat cu mai multe manifestari culturale in memoria eroilor Revolutiei de la 1848. Magharii brasoveni au depus coroane si la monumentul eroilor din Timis, iar seara au participat la un spectacol la Teatrul Dramatic
Vifor Rotar
Ce reprezintă, însă, 15 martie 1848 pentru români?
În cadrul Adunării Naţionale de la Blaj, din 3/5 mai 1848, de pe Câmpia Libertăţii, contrar programului revoluţionar maghiar, românii cer recunoaşterea naţiunii române şi se declară împotriva unirii forţate a Transilvaniei cu Ungaria .Împotrivirea românilor, planuita unire savamolnică a Transilvaniei cu Ungaria, a declanşat din partea Ungariei „revoluţionare” războiul contra românilor din Transilvania. Acest război, purtat mişeleşte de unguri, a fost pierdut de aceştia. Dar preţul plătit de români a fost enorm: peste 40.000 mii de români ucişi, 300 de sate locuite de români şterse de pe faţa pământului, sute de crime barbare într-o Europă plecată pe drumul „libertăţii, egalităţii şi fraternităţii”, la care ungurii, dar şi maghiarii minoritari din Transilvania s-au dedat.
Toate acestea atrocitati,care au „inclus” sute de biserici ortodoxe , au fost săvârşite asupra a peste 100 de preoţi ortodocşi români spânzuraţi. Au urmat execuţii ale „tribunalelor de sânge” secuiesti , ucidereamişelească şi dezonorantă pentru acei aşa zişi revoluţionari maghiari, a prefectului Zarandului, Ioan Buteanu, erou martir al Revoluţiei paşoptiste transilvănene, a marelui umanist european sas Stephan Ludwig Roth şi a tribunului Samuil Farago, al cărui trup a fost tăiat şi sfâşiat în bucăţi!!! Prin recurgerea la astfel de mârşăvii „revoluţia maghiară” a compromis tot ceea ce însemna libertate, demnitate şi progres.