Autonomia Ținutului Secuiesc, respinsă în Comisia de administrație din Camera Deputaților

Kulcsar Jozsef si-a sustinut proiectul in comisie, alaturi de un reprezentant al Tinutului Secuiesc, si s-a referit la un moment dat la 1 decembrie ca „ziua voastra nationala”, fiind mustrat de colegii din comisie. El a facut apel de la inceput la o discutie civilizata si calma.
Proiectul are aviz negativ de la Consiliul Legislativ si nu are inca un punct de vedere de la Guvern.
„Nu cred ca este o initiativa antiromaneasca, nu doreste sa destrame statul roman,” a afirmat in sprijinul proiectului deputatul UDMR Csoma Botond.
Si deputatul UDMR Marton Arpad a propus ca proiectul sa fie modificat articol cu articol pentru a se incarda in prevederile constitutionale, insa propunerea nu a mai fost votata, intrucat presedintele Comisiei, deputatul PNL Florin Roman, a supus la vot respingerea proiectului.
Aceasta propunere a trecut cu 21 voturi „pentru” si doua „impotriva”, apartinand celor doi deputati UDMR.
Camera Deputatilor este prima camera sesizata, dupa votul din plen, proiectul va merge la Senat.

***

La doua saptamani ce deputatul UDMR a depus acest proiect, fiind unic initiator, liderii celor trei partide ale comunitatii maghiare din Romania, UDMR, PCM si PPMT, au semnat la Cluj o declaratie comună prin care cer autonomie teritoriala, locala si culturala.
Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures care apartine judetului Mures. In proiect sunt listate cele opt scaune si localitatile apartinatoare.
“Regiunea autonoma Tinutul Secuiesc” ar urma sa aiba un fel de Parlament, Guvern si presedinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma sa joaca rolul Parlamentului, cu 77 de membri alesi iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urma sa joaca rolul judetelor, si ele cu institutii proprii: Consilul Scaunal, Comisia Scaunala, presedintele Scaunului.
Presedintele tinutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmand sa fie ales de cetatenii regiunii pe o perioada de patru ani si poate avea doua mandate. Juramantul depus de viitorul presedinte al tinutului secuiesc suna astfel: “Jur pe onoarea mea ca voi indeplini, cat voi putea de bine, functia care mi s-a incredintat, voi reprezenta si voi ocroti interesele populatiei Tinutului Secuiesc, voi respecta legile tarii si deciziile autoritatilor regiunii, Constitutia Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”.
Presedintele dispune de imunitatea acordata demnitarilor.
Regiunea ar urma sa aiba politie proprie, care “trebuie sa reflecte compozitia nationala a regiunii pe care o deserveste”. Consiliul Scaunal ar urma sa asigure “avantaje locuitorilor scaunului in procesul de oferta a locurilor de munca”.
Impozitele si taxele ar urma sa fie stabilite prin „decizii ale autoritatilor de autoadministrare”. 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componenta a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor si taxelor. Totusi, initiatorul vrea ca „in scopul functionarii autoritatilor de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiara care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabila a resurselor financiare potentiale si corectarea dezavantajelor financiare provocate”.