Ca să-și justifice comportamentul, pidosnicii iși caută …argumente in antichitate?!

Ca să-și justifice comportamentul, pidosnicii iși caută …argumente in antichitate?!

0 545
Una dintre consecintele exagerarilor stupide ale asa numitei…”politicaliy correct” a fost resuscitarea unor controverse privind sexualitatea marilor personalităţi istorice…motivand indirect deviatiile de comportament ale unor neispraviti ce vor sa iasa in evidentza. Asa   s-au repezit si asupra unor presupuse „slabiciuni” concentrate în… jurul lui Alexandru Macedon. Marele cuceritor, cel care a schimbat faţa lumii prin propagarea culturii elenistice dar şi prin desfinţarea Imperiului Persan, o ameninţare constantă asupra Europei, a fost bănuit de relaţii homosexuale  cu Hephaestion, un luptător macedonean de origine nobilă si că între ei nu a fost doar o legătură de frumoasa prietenie. Hephaestion se afla mereu în preajma sa, iar după moartea acestuia, întreaga viaţă a lui Alexandru Macedon s-a cam bulversat.
Dar nu există nicio dovadă clară privind o relaţie sexuală între cei doi,  Erau prieteni din copilărie iar Hepahestion avea nişte avantaje unice, printre care lecturarea scrisorilor marelui cuceritor, dar şi posibilitatea de a intra liber în dormitoarele sale.
De altfel, Aristotel i-a descris pe cei doi ca fiind ”două suflete în acelaşi trup spiritual”, iar Curtius menţiona faptul că Hephaestion ”era de departe cel mai drag companion al regelui”. Totodată, Arian scria că după moartea lui Hephaestion, insusi marele Alexandru ar fi spus că „este prietenul pe care l-am apreciat ca pe propria mea viaţă”, stârnit bănuieli faptul că Alexandru a precizat că el şi Hepaestion sunt ca Ahile şi Patroclus, două personaje cunoscute pentru presupuse relaţii homosexuale.
De asemenea l-a primit în dar de la un nobil persan pe
”Bagoas, un eunuc deosebit de frumos şi foarte tânăr, alături de care Darius a fost intim, şi cu care Alexandru a fost la rândul său intim”.
Sunt însă şi opinii (majoritatea) care arată că de fapt Alexandru a fost heterosexual şi că avea oroare de relaţii homosexuale. Acelaşi Plutarh mărturiseşte că Alexandru a refuzat în repetate rânduri cadouri constând în băieţi transformaţi în jucării sexuale. Mai mult, ar fi manifestat dezgust la asemenea propuneri. Totodată, acelaşi Plutarh menţiona că Alexandru era impresionat de frumuseţea femeilor din Persia.
Sunt însă „cercetători” care arată că în Grecia Antică, bisexualitatea era  considerată normală şi aparent posibilă. Poponarii de pe la noi au pus ochii pe Traian cuceritorul Daciei, dar… pasionat de femei şi de vin.  Mare lider al lumii antice, împăratul Traian (care își recunoștea originea dacică), era considerat un adept al relaţiilor homosexuale… dar cu femei! Traian era un hispanic dedicat carierei militare şi care s-a ridicat prin propriile sale merite, salvând de la faliment Roma. Este descris ca un bărbat robust, milităros şi foarte corect. El a dat o nouă strălucire Imperiului Roman fiind şi un propagator al culturii latine, schimbând faţa Lumii din Scoţia până în Irak. A schimbat în bine legislaţia romană, dând legi umane şi cu sutele de care cu aur aduse la Roma, a înfrumuseţat marea capitală a Imperiului.
Se spune despre el că a fost cel mai bun administrator al imensului imperiu, „salvat in extremis de bogatiile Daciei Felix” !
Avea însă câteva plăceri deosebite, aşa cum spun istoricii romani, vinul şi băieţii. ”Ştiu, bineînţeles, că la bucurie era devotat vinului si uneori incurca fetele cu baieti…, scria Dio Cassius.
Totodată, circula în vremea sa o poveste despre felul cum putea fi înduplecat de un băiat frumos. Se spune că Abgar al VII lea, regele din Edessa, a intrat în dizgraţia lui Traian. Abgar şi-ar fi trimis propriul fiu pentru a-l îndupleca pe Traian şi pentru a-i cere iertare în numele tatălui.
Se spune că a funcţionat, mai ales că fiul regelui din Edessa era deosebit de frumos. De altfel, Traian nu a avut moştenitori, el adoptându-l pe Hadrian, un alt hispanic, cunoscut …in razboaie pentru relaţii homo, dar şi El un alt împărat de excepţie al Romei. A avut un  apropiat numit Antinous, care s-a înecat însă în timpul unei croaziere pe Nil, iar împăratul, spun istoricii antici, ar fi plâns după el ”ca o femeie”.
Sunt insa aceste „intamplari” izolate, petrecute in lungi campanii militare, o motivatie sau o incurajare sau spre abandonul de coportament al familiei clasice? Sa fim seriosi!

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.