Cand ambasadorul SUA la Bucuresti, calcă in străchini!!

Cea mai recentă mostră de habarnim este declarația ambasadorului SUA la București camuflată sub chipul unui schimb epistolar cu așa-numitul James Bond, un interlocutor real sau inventat, cine știe. Hans Klemm profită de ocazie pentru a recomanda românilor să lase deoparte toate rezervele și să primească cât mai mulți refugiați.
De ce? Hans Klemm nu face trimitere la caritatea creștină, ca papa Francisc, nu invocă declinul demografic și îmbătrânirea populației, ca unii dintre pledanții germani, nu se referă la drepturile fundamentale ale omului , ci se referă la diversitatea națiunii americane, constituită aproape exclusiv din emigranți, și, nu în ultimul rând, evocă geniul unor refugiați care au contribuit decisiv la gloria Americii. ”Cu siguranță, scrie Klemm, poate fi înfricoșător să primești noi imigranţi, mai ales în număr mare.
Ce se va întâmpla dacă nu se acomodează, dacă vor sufoca serviciile sociale, financiare sau medicale, dacă iau tot mai putinele locuri de muncă ale unor oameni care sunt aici de ani de zile? Există multe necunoscute. Dar să nu uităm că unele dintre cele mai mari contribuții ale Americii la societate s-au datorat imigranților. Albert Einstein, unul dintre cei mai inteligenți oameni din lume, – scrie ambasadorul – a fugit de persecuția din Germania nazistă pentru a căuta siguranța în Statele Unite (…) nimeni nu poate ști de unde va proveni următorul Einstein” (Hotnews).
Prin urmare, sugerează ambasadorul, ar trebui să așteptăm cu încredere lozul câștigător. Superficial si neinformat despre tara unde a fost parasutat ambasador dl. Klemm habar n-are ca un savant roman, dr. Palade deja a luat un Premiul Nobel pentru America, iar la Microsoft prima limba ce se vorbeste acolo, dupa engleza, este romana (si nu araba!), ca in timpul ultimului Mare razboi, un crucisator  donat Flotei americane de cetatenii imigranti romani se numea Pomutz, dupa numele unui viteaz general roman, erou in Razboiul vostru de independenta!
Tot el la Sankt Petersburg, in calitate de consul general al SUA si-a adus o importanta contributie la cumpararea…pe mai nimic(17 milioane dolari)a viitorului stat Alaska! Dar stiti D.voastra, dle ambasador ca pe vremea cand Ceausescu era primit de Regina Angliei in caleasca de aur, Romania a format pentru tarile Orientului Apropiat peste 40 de mii de specialisti cu studii superioare. Ca fapt divers, aflati ca numai Asociatia nevestelor de fosti studenti iordanieni din Aman numara 2200 de romance!
Cifra e sigura, verificata la fata locului de subsemnatul ! Poate vor sa imigreze in Ro. cele aproape 5.000 de familii mixte, romano-arabe intemeiate in cei 5 ani de studii in Romania sa se intoarca adica in tara noastra ca acasa! De ce vrei sa faci Dumneata ordine intro tara despre care nu stii decat ce ti se livreaza in „buletinele de informare”…

Am mai auzit argumenet si indemnuri mirobolante referitoare la imigranti.  și ne mirăm de fiecare dată cum pot fi reluate cu atâta neglijență… chiar de un ditamai ambasadorul! Care vorbeste sa se afle in treaba… Din pacate, in treaba altora!!
Când a sosit în Statele Unite, în anul 1933, Albert Einstein, era de multă vreme o glorie a științei, încununat cu premiul Nobel, autor celebru al teoriei relativității. Când se stabilea peste ocean în 1933, Einstein era un clasic al fizicii teoretice și o personalitate extrem de influentă în lumea științei cu multe reverberații dincolo de ea, așa cum se va vedea în perioada războiului.Cum poti sa fii atat de superficial D.le Klemm? America, primindu-l pe Einstein, nu făcea un pariu, cu riscurile implicate, așa cum ne îndeamnă Hans Klemm,, nu se deschidea încrezătoare către un viitor necunoscut, ci făcea o achiziție valoroasă, îmbogățindu-se subit cu una dintre mințile cele mai strălucitoare ale secolului. Exemplul este cu atât mai prost ales cu cât emigrația evreilor avea să se declanșeze în masă abia mai târziu, în perioada 1938-1939, când riscurile rămânerii în Germania deveniseră greu de ignorat.

 Când vrei să spui că un elev cam slab la matematică ar putea deveni un geniu, îl invoci pe Einstein și, în general, orice relativitate se argumentează cu numele lui Einstein, chiar dacă nu are cu el nici în clin nici în mânecă. Einstein nu era doar o celebritate și ”o investiție sigură” în anul emigrării sale (care nu era așa spectaculoasă, căci el mai părăsise Germania plecând în Elveția ca să scape de serviciul militar, primise apoi cetățenia austriacă la Praga și se reîntorcea ulterior în Germania), ci și un produs integral al culturii europene. Geniul său nu se trăgea doar de undeva din misterele geneticii, așa cum ne sugerează Hans Klemm, ci fusese produs de întreaga știință germană a secolului al XIX-lea.
Așadar, acceptând argumentul lui Klemm, de dragul discuției, ne întrebăm care este cultura cu care sosesc emigranții orientali sau nord-africani? Poate ambasadorul ne va răspunde într-o scrisoare viitoare. Dar dacă adoptăm această perspectivă, prietenul nostru, ambasadorul Klemm se scufundă într-o eroare și mai gravă. Dar ceilalți, refugiații lipsiți de cultură și geniu, cu ei cum rămâne?
În orice caz, autorul epistolei pare să nu fi fost conștient de capcana în care s-a aruncat de bună voie. Căutând să se arate respectuos față de viziunea comună (încă) și tradițională, aceea care valorizează omul prin educația sa și prin isprăvile sale culturale, ambasadorul Hans Klemm a oferit mai curând argumente pentru o imigrație controlată și selectivă. Adică pe dos de ceea ce, sentimental, susține.