Cardiaci omorâți cu aspirină de producătorii de medicamente

Cardiaci omorâți cu aspirină de producătorii de medicamente

0 8

Companiile farmaceutice Bayer şi Terapia Ranbaxy continuă să-i îndemne pe români să înghită zilnic acid acetilsalicic, pentru că ar fi bun pentru inimă, deşi ultimele studii au arătat că acest medicament este nerecomandat sau, în cel mai bun caz, ineficient în reducerea pericolului de afecţiuni cardiace

Doi dintre producătorii de medicamente prezenţi în România, companiile Bayer şi Terapia Ranbaxy, îşi promovează produsele pe bază de acid acetilsalicilic – o altă denumire a aspirinei – ca fiind pastile „de inimăˮ. De mai mulţi ani, aspirina este recomandată pentru prevenirea infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral. Dar noile studii ale Institutului Național de Sănătate și Excelenţă în Îngrijire din Marea Britanie arată că o nouă generație de medicamente este mult mai bună decât aspirina, reducând pericolul pentru acești pacienți și provocând mult mai puține efecte secundare. Mai mult, ghidul de tratament pentru pacienţii care suferă de aritmii a fost modificat, acest medicament fiind exclus ca monoterapie în fibrilația atrială (AF).

Pacienţii care suferă de fibrilație atrială au fost sfătuiţi, timp de mai mulţi ani, să ia zilnic câte o asprină, ca terapie secundară în tratamentul acestei afecţiuni. Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu termenii medicali, fibrilaţia atrială este o tulburare de ritm cardiac care provoacă bătăi neregulate şi rapide ale inimii (aritmii) şi care poate fi permanentă sau poate să apară episodic. Principala complicaţie a acestei afecţiuni este embolia arterială. Adică, fibrilaţia atrială favorizează formarea de cheaguri de sânge care pot ajunge la inimă sau pot migra în vasele de sânge care irigă creierul, provocând, astfel, accident vascular cerebral.

 Altfel spus, ani la rând, aspirina a fost recomandată pe post de anticoagulant pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.

Experţii britanici sunt de părere că, anual, aproximativ 7.000 de accidente vasculare şi 2.000 de decese premature ar putea să fie prevenite, dacă persoanele care suferă de boli cardiace ar lua alte medicamente, nu aspirină, aşa cum le era recomandat iniţial.

„Aspirina a fost un pic supraevaluată ca anticoagulant. Știm, acum, că nu este sigură și este îndoielnic că ar avea vreun efect. Orice accident vascular care are loc la un pacient cu fibrilație atrială este o tragedie, pentru că ar putea fi prevenitˮ, a declarat medicul Campbell Cowan, șef în cadrul INNI, pentru The Telegraph.

În ciuda acestor noi informaţii, care au fost preluate de mass media internaţionale, companiile farmaceutice ne bombardează cu mesaje care ne trimit direct la farmacie, pentru a cumpăra acest medicament bun pentru inimă.
Unul dintre cei care fac acest lucru este compania Bayer. Asta, deşi în prezentarea de pe site, grupul german aminteşte că scopul privind informarea medicală „este reprezentat de utilizarea raţională şi eficientă a medicamentelor”.
Spotul publicitar la Aspirin Cardio, adică „aspirina pentru inimăˮ – după cum este definit produsul -, a fost difuzat, zilnic, pe mai multe posturi de televiziune, inducând ideea că „un comprimat în fiecare zi poate preveni infarctul miocardic”.
Potrivit reprezentanţilor Bayer, aspirina este esenţială în terapia antiplachetară (n.r. – formarea cheagurilor de sânge) şi pentru „prevenirea recurenţei atacurilor cardiovasculare ˮ. „Aspirina este recunoscută la nivel global ca fiind esențială în terapia antiplachetară pentru prevenirea recurenței atacutilor cardiovasculare precum infarct miocardic și accident vascular cerebral ischemic.
Aspirina administrată în doză mică este aprobată de autoritățile de reglementare medicală în numeroase țări din lume pentru prevenția primară și secundară a complicațiilor vasculare tromboembolice, iar în același timp, recomandările instituțiilor internaționale bazate pe evidența clinică, precum cele ale Societății Europene de Cardiologie, recomandă, de asemenea, folosirea aspirinei în doză mică în acest context.
Mai mult decât atât, aspirina este recomandată de câteva importante organizații, inclusiv Institutul Național de Sănătate și Excelență Clinică din UK (NICE), pentru administrarea în crize cardiace acute, inclusiv sindromul acut coronarian (ACS), infarctul miocardic evolutiv și diverse intervenții pe cord”, susţin reprezentanţii Bayer, într-un răspuns remis ZIUAnews.

Însă spotul publicitar nu aminteşte de toate aceste afecţiuni grave ale inimii, precum intervenţiile pe cord ori infarct miocardic evolutiv sau recidivant, ci de prevenţie.
Mai mult, aceştia consideră că „este nu numai etic, ci este în beneficiul sănătăţii publice promovarea Aspirinei Cardio 100 mg în doza scăzută ca tratament în prevenirea infarctului miocardic şi a altor complicaţii vasculare aterotrombotice pentru un grup semnificativ de oameni care prezintă factori de risc vascular sau coronarianˮ. Potrivit prospectului acestui medicament, Aspirin Cardio se comercializează şi în doze mult mai mari, de 300 mg, nu doar în dozele scăzute amintite mai sus. Răspunsul producătorului farmaceutic este, de altfel, înţesat de termeni medicali de specialitate, care ar trebui descifrat cu un dicţionar medical alături, în vreme ce spotul tv transmite un mesaj simplu: aspirină pentru inimă.

În ce privește publicitatea produsului Aspirin Cardio din spotul TV, „aceasta este în conformitate cu legislația actuală privind publicitatea medicamentelor aprobată de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu «Aspirin Cardio 100 – spot TV 30 sec – nr. viză 263/23.04.2014» și, de asemenea, este în conformitate cu toate modificările ulterioare ale legislației privin autorizarea publicitățiiˮ.

Terapia ne îmbie cu o altă „pastilă de inimăˮ, care ar trebui luată „zi de zi de ziˮ
Grupul farmaceutic german nu este singurul producător de aspirină care continuă să difuzeze materiale publicitare pentru aspirină.
Este, de altfel, şi cazul medicamentului Aspenter, produs de această dată de o companie românească, Terapia Ranbaxy. Acelaşi acid acetilsalicilic, adică aspirină, dar sub o altă denumire.
Spotul publicitar este difuzat în continuare pe micile ecrane româneşti şi transmite mesajul că această „pastilă de inimăˮ ar trebui luată „zi de zi de ziˮ, deoarece „poate preveni infarctul şi accidentul vascular cerebralˮ.
În urmă cu trei ani, acelaşi medicament a făcut obiectul unei sancţiuni pe care Agenţia Medicamentului a aplicat-o firmei Terapia SA. După cum aflăm chiar de pe site-ul Agenţiei, producătorul autohton a fost amendat după ce a difuzat un spot tv pentru medicamentul Aspenter, însă modificat faţă de forma în care fusese autorizat de către ANMDM.
Până la publicarea acestui material, reprezentanţii producătorului autohton Terapia Ranbaxy nu ne-au oferit un punct de vedere oficial legat de decizia de a face publicitate în continuare la acest medicament.

Cine îi apără pe pacienţi?
În țara noastră, publicitatea la medicamente este reglementată prin Legea 95/2006 și prin hotărâri ale Consiliului Științific, prin care s-a aprobat un Ghid de publicitate. Potrivit legii 95/2006, Art. 798, pct. 3, „publicitatea pentru un medicament: trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului, prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile; și nu trebuie să fie înşelătoareˮ. „Totul este foarte strict: nu ai voie să exagerezi virtuțile unui medicament, n-ai voie să folosești anumite expresii: cel mai bun, cel mai eficace. Și fiecare frază este este studiată. Pe medicament, publicitatea este reglementată. Mai sunt pași de făcut pe suplimente și pe farmacie – ca societate comercială. Dar, în viitor, se va reglementa și acest aspect”, a declarat, pentru ZIUAnews, Anca Crupariu, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
Cei care încalcă reglementările în vigoare riscă o sancțiune aproape modică, de doar 5.000 de lei, dacă raportăm la veniturile pe care le aduce unei companii farmaceutice un medicament iscusit promovat.
Referitor la situaţia decizia celor doi producători farmaceutici de a continua să facă reclamă unui produs, în ciuda ultimelor recomandări ale unor importante organisme internaţionale, Anca Crupariu spune că durează până noile descoperiri sunt acceptate de Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA) şi transmise mai departe oficialilor din statele membre UE.
„Suntem una din cele 28 de agenții coordonate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Aspectele de farmacovigilență, de eficiență, toate sunt coordonate de comitete științifice la acest nivel, adică EMA. Sunt tot felul de pași, de demersuri legale, astfel încât toate agențiile să se alinieze. Nu luăm atitudine pentru că nu știm încă dacă a fost agreat sau nu, este valabil sau nu. Și toate acestea trebuie să vină prin EMA, prin PRAC, acel comitet de farmacovigilență. Pentru orice modificare, ca să putem ține cont de ea, trebuie să apară o decizie a CE. Apoi, fiecare deținător de autorizație pentru aspirină – pentru că sunt enorm de mulți – toți vor fi obligați să-și scoată prospectul din cutie și, într-un anumit număr de zile, să adauge noul prospect în care să dispară acea indicație sau să se adauge o nouă contraindicație, sau atenționare specială. Totul printr-o decizie a CE. Până atunci, nu facem nimic”, a mai precizat Crupariu.

Cepoi: Substanţele medicamentoase n-ar trebui să facă obiectul publicităţii
Pe de altă parte, mai mulţi specialiștii din domeniul sănătăţii susțin că publicitatea la medicamente ar trebui realizată după principii etice şi doar în anumite condiţii. Altfel, se ajunge la un consum de medicamente stimulat şi indus şi la automedicaţie.

Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii şi actual consilier al premierului Victor Ponta, consideră că nu ar trebui să se facă reclamă la medicamente. „Toate produsele care conţin substanţe medicamentoase n-ar trebui să poată să facă obiectul publicităţii de tipul celei care se face la ora actuală. În cazul în care poate fi prea restrictivă această abordare, putem să spunem că se poate face publicitate cu condiţia să nu spui doar avantajele, să spui şi efectele secundare şi riscurile la care pacientul se expune, pentru că aşa este corectˮ, este de părere Vasile Cepoi, consilierul pe probleme de sănătate al premierului.
Un semnal de alarmă a fost tras, recent, şi de deputatul Tamara Ciofu, de profesie medic. „Consider că legislativul are datoria de a cerceta măsura în care se pot impune reglementări în ceea ce priveşte informarea sau protejarea populaţiei faţă de riscurile automedicaţiei. Putem vorbi astfel de necesitatea unor reglementări prin care să se interzică publicitatea pentru medicamente. Această îngrijorare se naşte din influenţa pe care publicitatea la medicamente, fie ele cu sau fără prescripţie medicală, suplimentele alimentare, şi chiar vitamine, le poate avea asupra stării de sănătate, în lipsa unor recomandări specializate”, a spus deputatul PSD Tamara Ciofu, într-o declarație politică, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor.

Vasile Barbu: Sper ca și autoritățile din România să dea curs acestor recomandări
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), este de părere că actualizarea ghidului de tratament în cazul fibrilaţiei atriale nu face decât să confirme ceea ce deja semnalaseră mai multe studii anterioare şi speră ca autorităţile din România să ia măsuri în acest sens.
„Ne bucurăm că o instituție de referință că NICE face o recomandare bazată pe dovezi cu privire la prevenirea accidentelor vasculare și recunoaște importanţa medicamentelor de ultimă generație, a noilor anticoagulante. Acest lucru este cu atât mai important pentru pacienții români cu cât NICE se număra printre referințele menționate în noua metodologie de evaluare a medicamentelor propuse pentru listare/delistare în lista de medicamente compensate, metodologie momentan aflată în dezbatere publică. Ca pacient cu fibrilație atrială și ca președinte al unei asociații ce apără drepturile pacienților, nu pot decât să sper că și autoritățile din România vor da curs acestor recomandăriˮ, spune Vasile Barbu.
Reprezentantul pacienţilor din România aminteşte că, în ţara noastră, această afecțiune „este subdiagnosticată și subtratată, având consecințe deosebit de grave și necesită o abordare pe termen mediu și lung în interesul pacientuluiˮ.

România, pe primul loc la automedicaţie
Ultimele statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că ţara noastră se situează pe primul loc în Europa la automedicaţie. Accesul facil la medicamente, pe care le pot cumpăra ca pe mere, în piaţă, la care se adaugă lipsa educaţiei medicale, dar şi lacunele sistemului sanitar din România îi determină pe foarte mulţi români să treacă peste vizita la medic şi să îşi administreze tratamente după cum li se recomandă în spoturile tv, comportament care, în mod evident, are rezultate nefaste de foarte multe ori, medicamentele fără prescripţie, fiind cel mai des cumpărate.

Peste un milion de reclame la medicamente în 2013
O analiză realizată de Paginademedia arată că, în 2013, domeniul farmaceutic a fost cel mai promovat. Puse cap la cap, a rezultat că aproape 1,3 milioane de reclame din acest sector au fost difuzate pe posturile de televiziune din România. Adică o medie de două reclame din zona medicală/sănătate în fiecare minut din 2013.

http://www.ziuanews.ro/

https://www.cocoon.ro/c

COMENTARII