Casa Regală a României nu este deloc săracă; pentru ce se bat...

Casa Regală a României nu este deloc săracă; pentru ce se bat moștenitorii !!!

1 639

"OP 300 Capital" poziţiona, în anul 2015, Casa Regală a României pe locul 81, cu o avere estimată la 60 de milioane de euro.

Administrată de Consiliul Regal, avuţia Coroanei este compusă din patru castele, aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Sinaia şi câteva cabane în zona Azuga-Predeal.
Istoria contemporană a reşedinţelor Casei Regale începe cu reîntoarcerea definitivă în ţară a Regelui Mihai I, în 1997, şi recuperarea prin procese civile a fostelor sale proprietăţi private.
Ca fost şef de stat, printr-o decizie parlamentară, Regele  a beneficiat de o locuinţă oficială permanentă oferită de statul Român. Această locuinţă este Palatul Elisabeta.    Deoarece Regina Elisabeta a Greciei nu a avut urmaşi direcţi, ca moştenitor şi urmaş al mătuşii sale, Regele ar avea dreptul,teoretic, să revendice şi Palatul Elisabeta… Totuşi acesta nu o făcut-o, dorind să i se restituie doar proprietăţile care au fost în posesia sa privată înainte de 1947.
Aşadar, cele mai însemnate imobile şi domenii aflate ori în folosinţa, ori în proprietatea privată a Casei Regale sunt:
Domeniul regal Sinaia – cuprinde Castelul Peleş, Pelişor şi o parte din Castelul Foişor, stâna regală dar şi o zonă întinsă de pădure;   Domeniul regal Săvârşin – cuprinde Castelul Săvârşin, dependinţele castelului şi o parte însemnată din pădurea care înconjoară localitatea;   Pe lângă aceste importante domenii, din patrimoniul privat al Casei Regale mai fac parte unele proprietăţi imobiliare care au o mai mică însemnătate.
Palatul Elisabeta a fost resedinţa de stat a Familiei Regale pe timul vietii Regelui,ca orice sef de stat . Ansamblul arhitectonic a fost proiectat în anii 1930 de tânărul arhitect Marcu, structura fiind deopotrivă armonioasă cât şi încărcată de simboluri ale trecutului şi prezentului. Palatul, o combinaţie de stil maur cu cel brâncovenesc, este înconjurat de Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti. Palatul a fost dat în folosinţa Regelui Mihai, ca fost şef de stat în 2001. De atunci palatul găzduieste evenimentele publice şi private ale Familiei Regale.  
Domeniul regal Sinaia este compus din Castelul Peleş, Pelişor şi Foişor, diferite dependinţe precum şi stâna regală. O zonă însemnată din pădurea Sinaia este de asemenea inclusă în domeniu. 

  • Castelul Peleş, la fel ca şi Pelişor şi Foişor, a fost construit din banii personali ai Regelui Carol I, care şi-a vândut o moşie din Germania pentru a putea plăti costurile terenului şi a ridicării edificiului. Regele a evitat să folosească bani din lista civilă, aşa că domeniul nu a făcut niciodată parte din Domenile Coroanei, care erau proprietăţile statului puse doar la dispoziţia suveranului. După moartea Regelui Carol I, domeniul trece în proprietatea Regelui Ferdinand I şi a succesorului acestuia dinastic, Regele Mihai I.
  •  Regele Carol II nu a avut niciodată domeniul de la Sinaia în proprietate.    În anul 2001, Guvernul României a decis recompensarea regelui cu suma de 30 milioane de euro pentru întregul domeniu, dar legea a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională. În urma unui proces civil de restituire, Familia Regală dobândeşte dreptul de proprietate asupra domeniului.  Astfel, Regele Mihai întră în posesie şi intabulează domeniul în anul 2006, dar nu îl vizitează oficial până în anul 2008.   Casa Regală nu a primit nici o recompensă bănească pentru domeniu şi nu intentionează să-l vânda.
  • Regele a decis sa păstreze calitatea de muzeu a castelului Peleş, în timp ce Castelul Pelişor este folosit de Casa Regală ca şi reşedinţă oficială, iar Castelul Foişor este închiriat statului pentru a servi drept reşedinţă de protocol.   Castelul regal de la Săvârşin ,  Domeniul Regal de la Săvârşin a reintrat in posesia Regelui Mihai în anul 2001, fiind prima proprietate revendicată şi câştigată de acesta în instanţă. Regele a cumpărat castelul de la contele Huniady în anul 1940 la sugestia baronului Ionel de Mocioni-Stârcea, care era la acea vreme Mareşalul Palatului,
  • Regele va veni să locuiască des aici, până când va fi forţat să abdice la 30 decembrie 1947. 
  •   Conform Casei Regale, ordinea de Succesiune la Tron şi la Şefia Casei Regale a României este bazată pe principiul primogeniturii cu preferinţă masculină, Normele Organice, abrogând astfel principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor şi a descendentilor lor.
  • Practic, în prezent, aceasta este următoarea:   ASR Principesa Margareta a României   ASR Principesa Elena a României (Helen Nixon McAteer)   ASR Principesa Irina a României   ASR Principesa Sofia a României   ASR Principesa Maria a României   Atât Elena cât şi Irina au fii şi fiice. Sofia, a cărei căsătorie nu a fost aprobată de tatăl ei, are o fiică.

COMENTARII

  1. Este evident ca Monarhia,ca forma de guvernamant ,etse cel putin anacronica!
    Intr-o democratie constitutionala „demisia’ repetata si dezertarea de pe front
    a lui Carol al II-lea nu ar mai fi fost acceptata!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.