DE CE II URASC MAGHIARII, PE ROMANII ARDELENI !?

DE CE II URASC MAGHIARII, PE ROMANII ARDELENI !?

0 526
Va mai amintiti de Csibi Barna unul dintre liderii Garzilor Civile de azi, din Miercurea Ciuc! Este nemernicul care l-a „spanzurat” simbolic pe Avram Iancu in Piata Centrala din respectivul oras. Si cel care l-a intampinat pe Basescu la Tusnad, unde il invitase… premierul Ungariei, Orban Viktor, cu un baner pe care scria: „Dle Basescu, prezentati pasaportul!” Deci in Romania, o sluga a lui Orban i-a cerut, pur si simplu psaportul, in fata a 300 de unguri, in frunte cu Premierul Ungariei, care se hlizeau cu gura pana la urechi !! Tot in Romania, dar in Munţii Apuseni, în urmă cu  155 de ani a avut loc  una dintre cele mai sângeroase bătălii între români şi maghiari. Peste 600 de unguri au murit atunci, după ce au încălcat armistiţiul încheiat cu românii lui Avram Iancu.
În memoria maghiarilor a fost ridicat un monument, iar groapa comună în care au fost îngropaţi străjuieşte şi azi drumul ce traversează satul. Acolo, la Presaca Ampoiului au fost îngropaţi cei care au murit în ambuscada din 23 octombrie 1849. Terenul de la Presaca  era propice pentru a organiza o ambuscadă, iar relieful e permis românilor să se apropie de maghiari fără a fi văzuţi. Astfel, ungurii au căzut în capcana românilor. Faptul că în zona a avut loc un eveniment istoric este marcat printr-un monument impunător ridicat în apropierea movilei de pământ. Dar a fost construit de maghiari, în 1898 în amintirea conaţionalilor căzuţi aici cu 50 de ani mai devreme. Nimic nu aminteşte însă că aici au căzut şi mulţi români, dar şi de faptul că la Presaca Ampoiului a avut loc una dintre cele mai importante victorii româneşti din timpul Revoluţiei de la 1848. Asa a fost,în noaptea de 23 spre 24 octombrie 1848, românii,mult mai putini decat ungurii , au intins o capcana  gărzilor civile maghiare din Zlatna, provocata de faptul că maghiarii nu au respectat armistiţiul dintre cele două părţi. Armistiţiul se referea la conditia părăsirii totale a zonei de către maghiari.
În sat există şi o legendă care are legătură cu evenimentele de atunci: un tanar maghiar ar fi scăpat din ambuscadă ascuzandu-se sub fusta unei românce din Presaca. Ulterior, acesta a ajuns ministrul transporturilor în administraţia din Imperiul Austro-Ungar şi drept recunoştinţă  el ar fi finanţat şi construcţia monumentului.  Monumentul de la Presaca Ampoiului are, aproape permanent, însemnele statului maghiar. Are cinci metri înălţime şi două inscripţii: PAX şi 1848-1898. Periodic, Ambasada Ungariei la Bucureşti trimite aici reprezentanţi, care depun o coroana de flori şi ţin o slujba în amintirea celor decedaţi în 1848.  Evenimentele de la Presaca sunt descrise într-un mod original în cartea publicistului şi istoricului Ion Rusu Abrudeanu:„Moţii – calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit“, apărută în 1928: „În ziua de 23 octombrie, românii din regiunea Zlatnei, sătui de brutalităţi, bătăi şi închisori, după ce primiseră ordinul de desarmare al generalului Puchner, au şi plecat la Zlatna, pentru că să ia armele de la unguri. Ţinutul întreg este locuit numai de români şi chiar în Zlatna românii au fost intodeauna  în mare majoritate. Însă colonia de funcţionari, meseriaşi şi alţi maghiari, nemţi şi armeni, tocmai pentru că era mică, s-a îngrijit încă din primăvară ca să se armeze bine. Prefect al acelei regiuni era tânărul avocat Petre Dobra, numit numai de câteva zile, prin urmare nu avuse timp să armeze şi să disciplineze cetele. Câţiva tineri s-au pus în locul lor şi sosiţi la Zlatna au somat pe unguri să depună armele. După lungi parlamentari, se ajunse la învoială ca să se încheie un armistiţiu până după amiazi. Românii, încrezători în cuvântul dat, s-au risipit prin oraş, iar alţii rămânând pe loc şi-au scos merindele din desagă, începând să mănânce. Ungurii perfizi, profitând neasteptat de acest lucru, şi-au călcat cuvântul atacând pe români, omorând mai mulţi dintre dânşii şi rănind pe alţii. În prima spaimă românii au fost scoşi din oraş, afară însă, reculegandu-se, s-au adunat din nou şi înverşunaţi şi clocotind de rasbunare s-au aruncat asupra ungurilor. Neputând să mai reziste, au dat foc oraşului şi au luat-o la fugă. Ajunşi însă pe drum de români, şi anume în satul Presaca, la opt kilometri de Zlatna,intro ambuscada , au fost măcelăriţi aproape toţi. Scriitorii maghiari socotesc numărul conaţionalilor lor ucişi la Presaca la 640 capete“.   Avocatul Petru Dobra a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu. Împreună cu Ioan Buteanu şi Simion Balint, Petru Dobra a organizat la Zlatna, pe 9 aprilie 1848, prima întrunire a intelectualilor din Munţii Apuseni, în care a pus bazele organizării revoluţiei româneşti din această zona. În 3/15 mai 1848, Petru Dobra s-a aflat în fruntea românilor de pe Valea Ampoiului la Marea Adunare de la Blaj, unde a fost ales membru în delegaţia ce urmă să ducă la Viena „Proclamaţia” naţiunii române. A fost prins şi ucis, ulterior, la Abrud, tot  în timpul unei busculade, de un comandant al armatei austro-ungare.
Azi Presaca Ampoiului este un mic sat ce aparţine din punct de vedere administrativ de comună Metes şi are în jur de 400 de locuitori. Satul are un relief de munte, spectaculos, pe teritoriul acestuia fiind două vârfuri de peste 1.000 de metri.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.