Pe teritoriul României s-au păstrat urmele uneia dintre cele mai strălucite civilizaţii ale preistoriei europene: Civilizația Cucuteni, o cultură insuficient cunoscută la noi, dar care a lăsat în urmă mii de vase şi figurine de ceramică pictată, unice în Europa.Civilizația Cucuteni, una dintre cele mai misterioase culturi ale preistoriei, cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană, a lăsat în urmă vestigii impresionante, care ar putea fi scoase la lumină în sute de situri arheologice din România.
Enigmatica dispariție a acestei civilizații este și mai impresionantă. Din cele peste 4.000 de așezări descoperite, 90% au fost distruse de foc. Specialiștii nu pot stabili dacă a fost un cataclism sau o incendiere intenționată și nici motivul care a dus la această extincție.
Cultura
Cucuteni Tripolie se întindea pe teritoriile de astăzi ale României, Republicii Moldova și Ucrainei.În prezent, paza obiectivelor nu este asigurată și există riscul vandalizării. Căutătorii de comori vor distruge siturile, în căutarea de artefacte pe care să le vândă pe piața neagră.
Interesul este justificat. Muzeul Vaticanului și Muzeul de Artă din New York sunt interesate de expoziții permanente cu ceramică de Cucuteni. Din păcate, nu există fonduri pentru arheologi.Expoziția „Cultura Cucuteni – valori regăsite ale preistoriei europene”, care a fost rganizată de Ministerul Tineretului și Sportului la Muzeul Municipiului București, a avut peste 50.000 de vizitatori într-o lună, mai mult decât are muzeul într-un an întregCeramica de Cucuteni ar putea deveni brand de țară
Ceramica de Cucuteni este sursă de inspirație pentru casele de modă străine. Liniile hipnotizante stârnesc fascinația și după 7.000 de ani.Vasele de Cucuteni și figurinele de ceramică pictată, splendid decorate, mai vechi decât piramidele egiptene, ar putea deveni un brand național, crede dr. Romeo Dumitrescu, un român care s-a întors din Canada pentru a finanța cercetări în domeniu.O fundație condusă de dr. Dumitrescu a strâns peste un milion de dolari, cu care a reușit să scoată la lumină câteva din cele mai importante vestigii ale epocii Cucuteni. Acestea au fost donate Muzeului de Istorie a Moldovei, din Iași.
La Muzeul Vaticanului, expoziția cu artefacte aparținând perioadei Cucuteni a avut un mare succes, fiind solicitată o astfel de expoziție permanentă.Dacă s-ar face efortul de a cerceta perioada Cucuteni și de a scoate la lumină cât mai multe vestigii, ar câștiga nu doar știința, ci și turismul, crede dr. Dumitrescu.„Există un mare interes pentru epoca neolitică, pentru preistorie. Deja, Egiptul sau Grecia sunt cunoscute, au ieșit, ca să spun așa, din modă. Cred că am putea să atragem atenția cu această cultură unică, mult mai veche decât cea mediteraneană. Am auzit că a fost un proiect, ca o statuetă de Cucuteni să devină imaginea brandului turistic, nu știu de ce s-a renunțat la el. Eu m-am bucurat că un lanț de magazine a folosit un model de pe ceramica de Cucuteni ca logo al unei campanii promoționale – Gusturi românești.” — Romeo Dumitresc
Civilizația Cucuteni – mai veche cu o jumătate de mileniu decât cultura mesopotamiană.Civilizația Cucuteni-Tripolie, răspândită din sud-estul Transilvaniei, în Moldova (incluzând teritoriul de astăzi al Republicii Moldova) și în vestul Ucrainei, până la Nipru, s-a extins, în perioada sa de maximă expansiune, pe o suprafață de peste 350.000 kilometri pătrați.Numele său a fost dat de descoperirile făcute în anii 1884 și 1893 în localitățile Cucuteni din județul Iași și Tripolie, lângă Kiev, Ucraina.
Ceramica de Cucuteni, piese expuse într-o colecție.Durata de evoluție a civilizației Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4.600-4.500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, deci în epoca neolitică. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte avansate pentru acea perioadă.Este una dintre cele mai spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor și decorului pictat sau incizat pe vase și statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei și a metalelor (cupru și aur), cât și datorită întrebărilor pe care le ridică. Multe dintre acestea rămân fără răs
Unde sunt morții comunităților tip Cucuteni? Mai presus de toate rămâne marea enigmă: ce făceau oamenii comunităților Cucuteni cu morții lor? Este greu de explicat de ce în cadrul săpăturilor nu s-a descoperit încă nici o necropolă, ci doar câteva înmormântări izolate, având mai curând un caracter de cult.
Istoricii cred că în cultura Cucuteni oamenii își ardeau rudele moarte în propriile case. Splendidele vase ceramice găsite astăzi ar putea fi vase în care se păstra cenușa rudelor, în familie.