Extremele meteorologice ar putea deveni banale până în 2050
Anul 2017 ar putea deveni un nou an din ultimii 10 cei mai călduroşi din 1880 încoace. Şi nu doar încălzirea permanentă ar trebui să îngrijoreze, ci şi fenomenele extreme, schimbările bruşte de temperatură, cauzate de încălzirea globală. Este ceea ce au spus specialiştii reuniţi la Braşov, pentru două zile
Anul 2017 ar putea deveni un nou an din ultimii 10 cei mai călduroşi din 1880 încoace. Şi nu doar încălzirea permanentă ar trebui să îngrijoreze, ci şi fenomenele extreme, schimbările bruşte de temperatură, cauzate de încălzirea globală. Este ceea ce au spus specialiştii reuniţi la Braşov, pentru două zile, în cadrul Săptămânii adaptării la schimbările climatice.
Este vorba despre un proiect început în 16 octombrie, în Bucureşti, unde specialiştii nu doar atrag atenţia asupra schimbărilor climatice, ci şi identifică noi măsuri de prevenţie şi adaptare la efectele acestor schimbări.
Căci vremea se schimbă într-un ritm rapid, iar meteorologii atrag atenţia că ceea ce ni se pare acum extrem, ar putea deveni ceva normal până în 2050. Ultimii trei ani au fost cei mai călduroşi, iar 2017 ar putea intra şi el în această categorie.
La nivel mondial începând din ianuarie şi până în septembrie, fiecare lună s-a situat pe locul 2 sau 3 ca fiind cea mai călduroasă lună din 1880 şi până în prezent, spun specialiştii.
În funcţie de emisiile gazelor de seră, e posibil ca temperatura medie anuală să crească cu 1,5 până la 2,5 grade. Pentru schimbările climatice, responsabili sunt domeniile energetic, industrial, agricol, dar şi populaţia, care utilizează ineficient energie, au din ce în ce mai multe maşini, consumă excesiv resursele de apă de suprafaţă şi subterane.
Proiectul „Săptămâna adaptării la schimbării climatice” este finanţat din Fondul pentru Relaţii Bilaterale în cadrul Programului RO 07, cu fonduri norvegiene şi este organizat de Ministerul Mediului, Administraţia Naţională de Meteorologie, Garda Naţională de Mediu, Institutul Naţional pentru Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi Institutul Norvegian pentru Studierea Calităţii Aerului.
Vifor Rotar
