Îmbătrânirea României s-a accentuat ușor în acest an. Avem 112,1 vârstnici...

Îmbătrânirea României s-a accentuat ușor în acest an. Avem 112,1 vârstnici la fiecare 100 de tineri

0 21
Primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, a acordat ajutoare pentru incalzirea cu lemne la aproximativ 230 de familii defavorizate.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în 2018, ponderea tinerilor (0-14 ani) fiind în scădere ușoară, iar cea a populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în ușoară creștere, au transmis luni dimineață oficialii Institutului Național de Statistică. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,2 (în 2017) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de tineri în  2018.
Statistica calculează două tipuri de populație: cea rezidentă și cea după domiciliu.
Populația rezidentă reprezintă totalul persoanelor care au cetățenie română, a celor străini și  a celor fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Datele sunt utile în domeniul social (la calculul ocupării și șomajului, a ratei de școlarizare, venituri și cheltuieli per căpita, numărul și ponderea persoanelor aflate în sărăcie și risc de excluziune socială etc.) cu influențe negative asupra politicilor naționale pentru educație, ocupare, protecție socială și incluziune socială etc.

Populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română care au domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Datele sunt folosite pentru asigurarea informațiilor necesare guvernanților localisi  pentru producerea de informații utile pentru fundamentarea politicilor și  strategiilor locale.

Este evident că între cele două noţiuni privind populaţia există unele diferenţe metodologice:
–  populaţia după domiciliu include doar cetăţenii români, cea rezidentă include persoanele indiferent de cetăţenia lor care trăiesc pe teritoriul României la un moment dat;
–  populaţia după domiciliu nu include totalitatea imigranţilor în România, ci doar pe cei care au obţinut cetăţenia română;

–  populaţia după domiciliu include un număr de persoane care nu se afl ă fi zic pe teritoriul României, dar care îşi menţin domiciliul în România şi au reşedinţa obişnuită în altă ţară.

Ce mai arată datele INS publicate luni:
  •  La 1 iulie 2018 populaţia după domiciliu a fost de 22,17 milioane persoane, cu 0,1% mai mică faţă de 1 iulie 2017.
  • Populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,5 milioane persoane, în scădere uşoară faţă 1 iulie 2017 (0,04%). Populaţia feminină la 1 iulie 2018 a fost de 11,34 milioane persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
  • Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,4 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2017. Vârsta mediană a fost de 41,4 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 iulie 2017.
  • Cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,5%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,9%, iar la cele de sex feminin de 8,1%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) şi a celei de    10-14 ani (5,1%).

COMENTARII