În preajma unei revolutii la Agentia pentru Resurse Minerale

În preajma unei revolutii la Agentia pentru Resurse Minerale

0 20

Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera (ROPEPCA) considera printr-un comunicat de presa ca nu este corect ca pretul de referinta pentru gazele naturale extrase in Romania se va calcula in functie de preturile de tranzactionare de pe hubul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizata impreuna cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiesti.
Aceasta este pozitia exprimata de companiile petroliere dupa ce Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a decis redeventele petroliere datorate bugetului de stat sa fie calculate in functie de pretul gazelor tranzactionate pe bursa de la Viena.
„Pretul de referinta trebuie sa fie pretul de piata din Romania. Suntem de parere ca o piata externa nu reprezinta piata din Romania. Nu avem nicio legatura cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vandute de mai multe ori si nu este corect pentru plata redeventelor din Romania”, a declarat Harald Kraft, Presedintele ROPEPCA. Potrivit acestuia, o abordare corecta ar fi plata redeventelor la pretul de piata realizat de producator in Romania, nu din afara.

ROPEPCA considera ca Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin fara sa tina cont deloc de pozitiile exprimate de principalii producatori autohtoni de gaze naturale in cadrul consultarii publice efectuata la data de 7 februarie 2018, dar bazand acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar apartinand Universitatii de Petrol si Gaze Ploiesti. Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera solicita Universitatii sa comunice daca punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodata si punctul de vedere ale prestigioasei institutii de invatamant si daca acesta este relevant in contextul in care nu tine cont deloc de expertiza producatorilor autohtoni de gaze naturale.
„Pentru a avea eficienta si aplicabilitate, consideram ca este important ca pretul de referinta pentru gazele naturale sa fie stabilit in baza unui calcul de piata relevant pentru Romania si reflectand preturile efectiv realizate in sectorul upstream din Romania.In acest sens, dorim sa atragem atentia ca variabila referitoare la HUB-urile externe, propusa in proiectul de ordin, nu este aplicabila conditiilor curente de piata din Romania. Consideram ca, la fel cum se intampla in practica internationala atunci cand pretul de referinta este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie sa fie reprezentativ pentru vanzarile de gaze naturale produse intern. Avand in vedere ca in prezent Romania nu exporta gaze, deci nu este legata in realitate la piata europeana, si ca in comparatie cu alte piete,  piata din Romania nu este suficient de lichida, aceasta nu poate sa se raporteze momentan la HUB-urile externe de tranzactionare a gazelor naturale, inclusiv CEGH. De asemenea, preturile de la HUB-urile din afara Romaniei nu reflecta valoarea efectiv realizata de producatorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mica din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referinta la HUB-urile externe. Ca un exemplu, fluctuatiile temporare de pe piata romaneasca raportate la HUB -urile europene pot fi de 4-5 Euro/Mwh sau chiar mai mari”, se arata in comunicatul ROPEPCA.

Producatorii de gaze naturale spun ca au obligatia legala de a vinde o parte din productia interna pe piata centralizata din Romania, ceea ce face cu atat mai putin relevanta referinta la un hub extern.
„Consideram ca determinarea pretului de referinta pe baza unui indice de piata care nu reflecta preturile realizate pentru gazele naturale extrase din Romania cum este pretul de la hub-ul CEGH, este in contradictie cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), ca redeventa petroliera se stabileste ca o cota procentuala din valoarea productiei brute extrase. Merita mentionat de asemenea faptul ca, in general, tranzactiile efectuate la un HUB se fac in mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vand produsul cumparat anterior de la un producator. In astfel de cazuri, cotatiile folosite includ si profitul intermediarilor, respectiv includ si cheltuielile de transport. Consideram ca nu este corect ca acest element sa faca parte din calculul pretului de referinta.
In al doilea rand, consideram ca folosirea ca reper a pretului Pietei pentru Ziua Urmatoare de Gaze Naturale (PZU) nu este aplicabila la contractele incheiate pe termen lung care se supun altor termeni si altui mecanism de formare a pretului.
In al treilea rand, mentiunea, ca element de calcul pentru pretul de referinta, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul tarii la valoarea anului anterior pentru stabilirea pretului de referinta poate sa fie discriminatoriu pentru producatorii care vand gaze sarace si au un venit bazat pe puterea calorica redusa a produsului”, mai arata ROPEPCA.

Pretul de referinta al gazelor in baza caruia sunt calculate redeventele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008, motiv pentru care s-au pierdut la bugetul de stat incasari de peste 7 miliarde de lei, doar in perioada 2010-2015, dupa cum arata doua rapoarte al Curtii de Conturi. ANRM a contestat rapoartele in instanta, insa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat castig de cauza Curtii de Conturi. In aceste conditii, ANRM este obligat sa actualizeze pretul de referinta al gazelor, fiind luate in calcul patru variante de calcul. Dintre cele patru, ANRM a preferat varianta evaluare pe baza preturilor si a volumelor tranzactionate la o bursa externa (bursa de la Viena).

Preturile de referinta ale gazelor extrase in Romania au fost stabilite incorect de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), fapt care a condus la diminuarea redeventei petroliere la bugetul statului, pentru perioada 2011-2015, cu 4.671.501.106 lei (1.390.987.220 USD), se arata intr-un raport de audit al Curtii de Conturi. In perioada 2013-2015, Romgaz a vandut gaze pe piata reglementata in cantitati mai mari fata de cat era obligat, la preturi mai mici decat pe piata libera, fapt care a dus la reducerea cu 177 milioane de lei a veniturilor companiei. In schimb, OMV Petrom a vandut sub cat era obligat pe piata reglementata, iar cantitatile livrate pe piata libera s-au dus catre o societate din cadrul grupului OMV.

COMENTARII