Meleșcanu face dreptate – a sesizat Curtea Constituțională pe tema constituirii completurilor de 3 judecători – Normele au fost stabilite arbitrar!!
Președintele Senatului Teodor Meleșcanu a sesizat Curtea Constituțională privind un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema formării completurilor de 3 judecători, invocând că „toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar”, în baza regulamentului instanței supreme. Un demers similar a fost făcut și de Avocatul Poporului, Renate Weber.
Meleșcanu a
transmis, printr-un comunicat de presă postat pe site-ul Senatului, că
era „de datoria” sa să facă un astfel de demers.
Argumentele aduse de Meleșcanu:
- „Încă din anul 2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința legalității constituirii unor complete la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, mai exact, completele de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalții demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu, și în acord cu art.73 alin.3 lit.l) și art.126 alin.4 din Constituția României, că regulile privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești în general, și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în special, sunt de domeniul legii organice.
- Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea și funcționarea instanțelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completelor de judecată. Aceasta, deoarece într-un stat de drept european și democratic, justiția se înfăptuiește numai prin lege și în numele legii.
- Dacă în privința completelor de 5 judecători, Curtea Constituțională a stabilit că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Regulamentul de organizare și funcționare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privința completelor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin suszisul Regulament, de cea mai înaltă instanță de judecată a țării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii.
- Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanțe din țară care au admis excepțiile de neconstituționalitate ale unor justițiabili, sesizând Curtea Constituțională cu această problemă.
- În același sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetățenilor și a sesizat la rândul său, Curtea Constituțională, în legătură cu problema constituirii completelor de 3 judecători.
- Prin urmare, era de datoria mea, ca președinte al Senatului, cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea și funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art.75 alin.1 și alin.3 din Constituția României, să sesizez Curtea Constituțională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituțională.
- Aceasta, cu atât mai mult cu cât potrivit art.16 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege”.
În 3
iulie, CCR a admis sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor
specializate de 3 judecători în cazurile de corupţie, sesizare făcută de
Florin Iordache.
CCR arată,
în motivarea deciziei, că CSM avea obligația de a stabili criteriile
prin care magistrații Înaltei Curți sunt selectați pentru a judeca
cazurile de corupție. Curtea Constituțională a constatat că nu există
prevederi legale care să stabilească specializarea judecătorilor Înaltei
Curți în materia judecării infracțiunilor de corupție.
Curtea
transmite că, nerespectând legea privind constituirea completurilor
specializate, Înalta Curte de Casație și Justiție a afectat rolul și
competența Parlamentului. CCR a constatat, de asemenea, că instanța
supremă s-a aflat într-un conflict juridic de natură constituțională în
perioada 21 aprilie 2003 – 22 ianuarie 2019.
Cauzele
înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și
soluționate în primă instanță, anterior Hotărârii Colegiului de
conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie
2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează să fie
rejudecate, potrivit deciziei Curții.
De
altfel, în urma deciziei CCR, instanța supremă a suspendat mai multe
procese, printre care și cele care îi vizează pe Darius Vâlcov, pe
comisarul Traian Berbeceanu și pe fostul ministru Constantin Niță, și au
sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O astfel de decizie a
fost luată și în procesul fostului procuror DNA Emilian Eva, cel care
l-a anchetat pe Dan Voiculescu. Instanța supremă vrea să afle de la CJUE
dacă deciziile Curţii Constituţionale privind completurile specializate
trebuie aplicate și atunci când sunt anulate decizii în dosarele de
fraude pe fonduri europene.
În dosare similare, însă,
instanța supremă a hotărât, ca urmare a deciziei CCR, reluarea de la
zero a proceselor, fără sesizarea CJUE. Un astfel de dosar este cel al
fostului senator Dan Şova. Și în cazul lui Sebastian Ghiță instanța
supremă a decis, miercuri, reluarea de la zero a procesului în care este
acuzat că i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al orașului
Ploiești Iulian Bădescu.
