Pentru a preveni o criză mondială gravă, guvernele trebuie să investească în resursele umane!
Economiile avansate îşi vor încetini creşterea, pe măsură ce politicile monetare vor fi normalizate. În aceste condiţii, Banca Mondiala şi-a redus cu 0,1 puncte procentuale estimările de creştere pentru economia lumii în 2019 şi 2020,de la 3%,la 2,9% respectiv 2,8%.
În cifre, încetinirea pare modestă. Însă trebuie avute în vedere dimensiunile economiei mondiale şi mai ales faptul că tendinţa este de revizuire în jos a estimărilor de creştere. De atunci, tensiunile protecţioniste s-au amplificat. SUA şi China se înfruntă într-un război al tarifelor şi tehnologiei.
„Riscurile negative au devenit mai acute“, se arată în analiza băncii. „Evoluţiile dezordonate de pe pieţele financiare pot perturba activitatea în economiile atinse şi pot crea efecte de contaminare.
BM a remarcat că economiile din Europa Central guvernele trebuie să investească în resursele umane, – cele care ne intereseaza – au încetinit anul trecut. Exporturile mai slabe şi penuriile de forţă de muncă au limitat creşterea în România, Bulgaria şi Croaţia. În contrast cu evoluţiile din aceste state şi în pofida problemei lipsei de forţă de muncă, creşterea în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, a accelerat uşor mulţumită consumului puternic şi investiţiilor.
Dacă până anul trecut România era campioana regională şi chiar europeană la creştere economică, Polonia va înregistra în următorii ani cele mai mari creşteri ale PIB din regiune (creşteri estimate la 4% în 2019 şi 3,6% în 2020, faţă de 3,5% şi 3,1% în cazul României şi 3,2%, 2,8% în cazul Ungariei).
„Nu păcătuiesc spunând că pentru Polonia ar fi mai bine să aibă o rată de creştere de 3% o perioadă îndelungată decât să ne dezvoltăm ca România, (a cărei economie a crescut cu 8% anul 2017, n.r.)“, spunea Adam Glapinski, guvernatorul băncii centrale poloneze. „Acolo, la un moment dat, creşterea poate încetini puternic şi în câţiva ani va fi mai mică.“
Analiza generală a economiei globale a BM are o tentă mai pesimistă decâtanul trecut când se punea accentul pe creşterea economică sincronizată. Actualul raport este presărat cu îndemnuri de a lua măsuri… „urgente“, „imperative“ şi „hotărâtoare“. „Riscurile cresc“, a declarat pentru AFP Ayhan Kose, economist de top la Banca Mondială.
„Economia mondială trece printr-o perioadă dificilă. Cerurile se întunecă şi vedem economia globală încetinind.“ La originea turbulenţelor, SUA vor încetini şi ele anul acesta. Şi economia Chinei, a doua ca mărime din lume, va avansa mai lent, cu 5,2% anul acesta. Până la marea criză financiară globală din 2008, China înmărmurea lumea cu creşteri anuale ce depăşeau 10%.
Deşi Banca Mondială vede o probabilitate redusă de recesiune în SUA, o încetinire cât de mică poate avea efecte supradimensionate, notează AFP. Dacă SUA şi China încetinesc cu un punct procentual, creşterea globală se reduce cu aceeaşi proporţie, cu consecinţe grave pentru multe alte ţări.„Tensiunile comerciale deja afectează activitatea în întreaga lume“, a explicat W. Klose, avertizând că situaţia se poate înrăutăţi.
Instituţia financiară a avertizat şi asupra nivelului de îndatorare în ţările sărace. „Vulnerabilităţile legate de datorii în ţările cu venituri mici au crescut enorm în ultimii ani“. În 2018, nivelul mediu al datoriei în economiile cu venituri mici s-a situat la 51%, faţă de 305 în 2015.Ce efecte are în societate această încetinire generală?
„Intensificarea dificultăţilor economice şi financiare pentru ţările emergente şi în curs de dezvoltare, inclusiv Romania, riscă să compromită progresul obţinut în ceea ce priveşte reducerea sărăciei extreme. Pentru a proteja acest avânt, guvernele trebuie să investească în resursele umane, trebuie să încurajeze o creştere incluzivă şi să construiască societăţi rezistente“, subliniază B.M.
