Petre Daea un ministrul care deranjează!
Ministrul Petre Daea, dincolo de ștampilele puse de opoziție, colegi invidioși și o armață de bârfitori din presă sau de aiurea, rămâne o prezență substanțială în atenția românilor prin realizările concrete, ce îl fixează la polul opus față de alți miniștri tehnocrați sau birocrați din categoria lui Dacian Ciolos sau Daniel Constantin.
De exemplu Cioloș a făcut praf subvenția pentru agricultorii români susținând-o pe cea a… francezilor. Acum din poziția de europarlamentar președintele Macron l-a rasplătit cu un cadou substanțial (Ciloș devine primul român care ajunge presedinte de grup europarlamentar), conducerea formațiunii care a construit-o în PE, Grupului „Renew Europe”.
Petre Daea, fost șef de promoție la Timișoara, s-a implicat activ atât pe plan intern cât și extern (a coordonat excelent activitatea specifică în cadrul președinției rotative a României, pornit lupta pentru indreptarea situației lăsată de Cioloș, subvenții, atragere de fonduri.
În țară a fost singurul care a reușit nu doar să acorde subvențiile la timp ci a promovat programe de succes în agricultură care au început să umple cu produse românești tarabele din piețe sau rafturile din hipermarketuri. Tot el a readus în memoria publică produse românești, irigațiile sau programele de subvenționare a fermierilor montani, sau cele pe produs de la oaie până la… roșii.
Bursa zvonurilor, aduce din spatele ușilor închise în spațiul public o listă neagră a miniștrilor care trebuiesc înlocuiți, nu pentru lipsa performanțelor ci pentruu că ar fi apropiați sau nominalizați de Liviu Dragnea. Pe listă ar fi și ministrul Petre Daea.
Iata câteva repere, realizări deosebite cu efecte imense pe termen lung, ale acestui ministru.
Lucrările de reabilitare a 56 de staţii de irigat din România, realizate în proporţie de 70%
Lucrările de reabilitare şi modernizare a 56 de staţii de irigat din România începute în urmă cu aproape trei ani sunt realizate în proporţie de 70%, astfel încât 1,4 milioane de hectare de teren agricol sunt irigabile în momentul de faţă, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în timpul unei inspecţii la o staţie care este reabilitată, relatează Agerpres.
Un exemplu: Doar Staţia de pompare nr 1. din Babadag asigură irigaţiile pentru o suprafaţă totală de circa 24.500 de hectare, iar valoarea totală a investiţiei care se va realiza până la finele anului 2020 va fi de 42,15 milioane de lei.
„Obiectivele de investiţii sunt în diferite stadii, iar lucrările sunt realizate în proporţie de peste 70%, în condiţiile în care avem pregătite sisteme de irigaţii pentru 1,4 milioane de hectare din cele 2 milioane de hectare programate a fi finalizate prin programul guvernamental. Este un ritm foarte bun. Avem aproape două mii de kilometri de canal plin cu apă, ceea ce poate asigura apa necesară culturilor. E drept însă că sunt culturi în pragul recoltării şi nimeni nu le mai irigă acum. Culturile ‘decid’ în ce măsură aceste sisteme sunt folosite”, a afirmat ministrul Daea.
„Canalul magistral Siret – Bărăgan” trecut din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii, tocmai pentru a gestiune mai buna, pentru a fi inclus în Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România.
Acest obiectiv de investiții, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, în județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomiţa, cuprinde două etape de realizare. Finalizarea primei etape a investiţiei, în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare.
Realizarea integrală a investitiei va insemna irigarea a 500.000 de hectare de culturi agricole din Baragan si sudul Moldovei si eliminarea riscului de producere a unor inundatii catastrofale in Lunca Siretului. Adică noul canal ar putea prelua alti 21.000.000 mc de apa din bazinul Siretului, pe langa cei 16.000.000 mc preluati de Acumularea Calimanesti- Vrancea.
Pentru judetul Galati, Canalul Siret-Baragan ar pune in siguranta circa 130 km de diguri existente pe malul stang al Siretului, dar si 130 km de diguri de pe malul drept, din judetele Vrancea si Braila, salvand de la inundatii 22 de localitati.
Constructia unui canal intre Focsani si Bucuresti inseamna ca am putea calatori cu vaporul prin Baragan, de la Adjud, Marasesti, Focsani sau Tecuci, la Dridu, la nord de Bucuresti, iar 500.000 ha ar fi irigate ieftin » eliminand riscul unor viituri catastrofale, ca cea din iulie 2005.
Proiectul a fost aprobat in anul 1986 si prevedea construirea unui canal magistral de la Acumularea Calimanesti din Vrancea si strabatea, pe 190 km, judetele Vrancea, Galati, Buzau, Braila si Ialomita, terminalul fiind in zona localitatii Dridu, de la nord de Bucuresti.
Lucrarile au inceput in 1987, in anii ce au urmat au fost construiti
primii kilometri, dar in 1993 lucrarile au fost stopate de Guvernul
Vacaroiu. Cu chiu, cu vai, in 2007 au mai fost alocate 10 milioane de
lei, cu care a fost finalizat si pus in functiune un prim tronson de
5,7 km.
In 2008, i-a fost alocat proiectului numai 1 milion de lei,
pentru cheltuieli de conservare. Pentru finalizarea lucrarilor
prevazute in etapa 1, pentru un tronson de 50 km in care strabate Lunca
Siretului, in judetele Vrancea si pe o mica portiune judetul Galati,
pana in judetul Braila, ar fi necesare 174 milioane euro. Urmatoarea
etapa, ar insemna construirea a 80 km canal pe teritoriul judetului
Braila. O suma la indemana, mai ales in conditiile in care pot fi
accesate fonduri europene.
Problema păsărilor ihtiofage (ironizată la comandă în presă) a fost ridicată în repetate rânduri de pescarii şi de fermierii piscicoli din judeţul Tulcea. Unii pescari susţin că producţia de peşte şi veniturile pe care le obţin din activitate sunt mici şi din cauza păsărilor care se hrănesc cu peşte. La rândul lor, acvacultorii au solicitat despăgubiri şi au susţinut că în contextul în care resursa piscicolă în mediul natural a scăzut, păsările ihtiofage capturează peşte din incintele private, iar în urma lor firmele private „vântură apa”.
Iată ce spunea ministru Daea referindu-se la problemă, în cadrul reuniunii directorilor generali pentru pescuit şi acvacultură din Europa: „Din estimările pe care le-au făcut specialiştii, peste 100.000 de exemplare de păsări se hrănesc cu peşte. Eu nu sunt adeptul ideii de a introduce bani în guşa cormoranului, în contextul în care sunt interpretări care spun să subvenţionăm peştele mâncat de cormorani. Echilibrul acestor specii trebuie văzut şi din perspectiva piscicultorilor. Noi trebuie să subvenţionăm peşte pentru a mânca românii, nu cormoranii”, a menţionat ministrul Daea.
Surpriză pentru cârtitori, cei 19 miniştri ai Agriculturii din Europa au susţinut poziţia ţărilor care au solicitat reducerea efectivelor de păsări ihtiofage, astfel încât pescarii să-şi valorifice producţia.
Legat de fenomenele meteorologice deosebite din acest an ministrul spunea că în sudul şi vestul ţării sunt puse în funcţiune aproape 200 de staţii de pompare pentru a evacua apele de pe terenurile agricole şi că 61 de puncte din sistemul antigrindină sunt operaţionale în momentul de faţă.
„Este adevărat că sunt zone în care excesul de umiditate a pus la grea încercare culturile, dar vorbim de suprafeţe mici la nivel naţional. Fermierii afectaţi au acest stres al momentului pe care încercăm să-l cauterizăm prin măsurile de sprijin pe care le avem la dispoziţie în acest moment. Nu sunt probleme cu producţia agricolă în România şi nici nu vom avea asemenea probleme. Mai mult, nu sunt probleme nici cu calitatea produselor, iar toate aceste îngrijorări trebuie să dispară”, a susţinut ministrul Agriculturii.
Vlad T.
