Prefectul, președintele CJ Brașov, directori de instituții și conducerea jandarmeriei băgați – iar – în sedință de… ursi
Ieri, la Prefectura Braşov, a avut loc o şedinţă privind numărul tot mai mare de incidente provocate de urs. La întâlnire au participat prefectul judeţului, Marian Rasaliu, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, primari şi reprezentanţi ai instituţiilor care au atribuţii în domeniu.
Prefectul Marian Rasaliu vrea un inventar al ursilor
Prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, a anunţat că va emite un ordin privind înfiinţarea unui grup de lucru care să se ocupe de situaţia urşilor din judeţul nostru.
De asemenea, el a anunţat „avem un grup WhatsApp, denumit 112. În acesta îi vom adăuga şi pe primari şi, unde este cazul, şi pe viceprimari, astfel încât să comunicăm mai eficient atunci când apar probleme cu urşii”.
Din grupul amintit vor face reprezentanţii tuturor instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu.
Marian Rasaliu, le-a solicitat reprezentanţilor fondurilor cinegetice să facă un inventar al urşilor din judeţul Braşov şi să stabilească un număr optim de exemplare pe care ar trebui să le aibă.
În completarea solicitării prefectului, şeful Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, Mircea Paraschiv, a cerut ca acest inventar să vizeze şi calitatea materialului genetic. „Pe lângă creşterea numărului de exemplare, asistăm şi la o degradare a speciei. Este nevoie de un inventar cantitativ şi calitativ al urşilor. Dacă nu se iau măsuri, calitatea materialului genetic se va degrada”, a declarat Paraschiv.
De cinci ori mai mulți ursi
Mai exact, așa cum am mai scris in urmă cu câteva zile, în vecinătatea Braşovului sunt aproximativ 100 în loc de 20 de urşi iar la Râşnov în loc de 10 de exemplare sunt peste cincizeci.
De exemplu prezent și el la întâlnire primarul Râşnovului, Liviu Butnariu a declarat că în fondul cinegetic administrat de Ocolul Silvic Râşnov sunt 52 de urşi, în condiţiile în care numărul optim este de 10 exemplare.
De asemenea, și directorul Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt, Dan Olteanu, a declarat că în fondul cinegetic pe care în administrează această instituţie este estimată o populaţie de 100 de urşi deși numărul optim este de 20.
Jandarmi nu pot interveni in timp real
Prezent și el la intâlnire ca reprezentant al Jandarmeriei lt. col. Stelian Trotuş a spus că în judeţul Braşov există un centru de permanenţă în municipiul reşedinţă de judeţ. De asemenea, mai sunt centre la Făgăraş, Zărneşti, Rupea şi în staţiunile montane, însă, potrivit legislaţiei, nu este obligatoriu ca acestea să fie permanente.
„Când într-o localitate apare un urs, oamenii sună la 112, iar apelul este redirecţionat către noi, iar intervenţia durează în funcţie dispunerea echipajului. În 90% din cazuri, noi ajungem după ce se încheie incidentul. Practic, intervenim «post factum». Există posibilitatea ca în viitorul apropiat să apară accidente. Cum putem interveni noi în timp real?”, spus reprezentantul Jandarmeriei Braşov..
Stelian Trotuş a mai amintit că teoretic, jandarmii pot tranchiliza animalele. În realitate, lucrurile se complică mult: „Pentru astfel de operaţiuni trebuie să fim însoţiţi de un medic veterinar care să stabilească doza optimă (dacă doza este prea mare, poate fi fatală pentru animal, iar dacă este prea mică, substanţa nu îşi face efectul, iar ursul poate deveni agresiv – n.r.). Pentru ca noi să putem stabili doza de tranchilizant, ar trebui să avem un tehnician veterinar cu studii medii, însă nu îl avem. Ba mai mult, în şcolile militare nu există astfel de specializări”, a mai declarat Stelian Trotuş.
În aceste condiţii, când se pune problema tranchilizării unui animal, jandarmul este cu puşca, veterinarul cu anestezicul.
De aceea el a sugerat că important este ca oamenii să evite zonele de risc, iar administratorii fondurilor cinegetice să ia măsurile necesare pentru ca animalele să nu mai ajungă în localităţi
Pagube de 139.710 lei produse de aceste animale și 12 urşi morţi în urma unor accidente
Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, Ciprian Băncilă, a prezentat şi el o statistică în ceea ce priveşte pagubele produse de urşi, dar şi a accidentelor în care au murit astfel de animale.
„Anul acesta au murit 12 urşi în accidentaţi de maşini sau de trenuri”, a declarat Băncilă. În ceea ce priveşte pagubele produse de urşi, reprezentantul APM Braşov a afirmat că în anul 2017 valoarea acestora a fost de 133.933 lei, în anul 2018 de 186.691 lei, iar în 2019 (până în data de 15 iulie) de 139.710 lei.
Veștea a devenit poetic: ,,Ursul nu e Martinică”
Prezent și el la întâlnire, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că în problema urşilor „nu trebuie să mai aşteptăm. Sunt zone turistice în care nu mai putem circula, pentru că sunt foarte mulţi urşi. Este nevoie ca cei abilitaţi să ia decizii să conştientizeze această problemă şi să ia măsurile necesare. Ursul nu este acel «Martinică» pe care îl ţine copilul în braţe când doarme ci este un animal fioros care dă mari bătăi de cap administraţiilor locale”.
Iulian Rinder
