Președintele Consiliului European, Donald Tusk, omul care ne-a vorbit în românește !!

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, omul care ne-a vorbit în românește !!

0 20

Joi seară, o premieră absolută în România, ceremonia de deschidere ocazionată de preluarea mandatului  preşedinţiei Consiliului UE, cu oaspeți de seamă, discursuri si o organizare ireproșabilă.
Printre invitați preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a ţinut,  un discurs integral în limba română. Cine este Donald Tusk?
Donald Tusk are 61 de ani, s-a născut  la Gdańsk, tatăl său a fost tâmplar pentru căile ferate, iar mama, secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea 14 ani.
În 1976 și-a început studiile de istorie la Universitatea din Gdańskunde a ajuns să se implice în activități ilegale împotriva regimului comunist. În acea vreme a cooperat, printre altele, cu sindicatele libere clandestine și l-a întâlnit pe viitorul lider al Solidarității, Lech Wałęsa.
În 1980 Donald Tusk a înființat o Asociație Independentă a Studenților (NZS), care făcea parte din mișcarea „Solidaritatea”. A devenit liderul „Solidarității” ca jurnalist la un ziar publicat de mișcarea „Solidaritatea”.
În aceeași perioadă, a activat în mișcarea clandestină „Solidaritatea”. După ce a fost arestat pentru o perioadă scurtă, a fost eliberat în urma unei amnistii acordate prizonierilor politici, anunțată de generalul Jaruzelski.
În 1983, Donald Tusk a înființat publicația lunară ilegală „Revista politică”, care propaga principiile liberalismului economic și ale democrației liberale. În jurul publicației periodice s-a format un grup de reflecție care îl sprijinea pe Lech Wałęsa.
După prăbușirea comunismului, membrii grupului de reflecție, cunoscuți sub denumirea de liberalii de la Gdańsk”, au format un guvern în urma primelor alegeri prezidențiale libere din Polonia, si au fondat primul partid proeuropean și favorabil mediului de afaceri din Polonia, Congresul Liberal Democrat, avându-l pe Donald Tusk drept lider. El a fost de asemenea responsabil de demonopolizarea și privatizarea fostului trust de presă comunist deținut de stat.
În anii ’90, Donald Tusk a fost deputat, printre altele ocupând funcția de vicepreședinte al Senatului. În aceiași ani a publicat o serie de cărți privind istoria Gdanskului, dintre care unele au ajuns să fie bestseller-uri.
În 2001, Donald Tusk a fost unul dintre inițiatorii noului partid de centru numit Platforma Civică, iar în 2013 a devenit liderul acestuia.
În 2007, după o campanie dificilă, a învins partidul de dreapta aflat la conducere și a devenit prim-ministru. A ocupat această funcție vreme de șapte ani, ceea ce îl face prim-ministrul cu cel mai lung mandat al Poloniei democrate și întâiul prim-ministru care a fost reales.
În cursul mandatului său de șapte ani, Polonia a continuat să își mențină creșterea economică, iar în perioada crizei economia Poloniei a crescut cu aproape 20%, o performanță-record în Europa.
În 2014 Donald Tusk a fost ales în funcția de președinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru cel de al doilea mandat de 2 ani și jumătate.

Mai jos, discursul integral:

„Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.

Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: Se apropie viitorul, se aude, se vede / Gândurile pe care le trimit spre el / se-ntorc mai repede ca altădată. / Și-mi trec scântei șuierând în viteză / prin suflet, vestindu-l întruna.
În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care, își imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături , le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.
România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume.
Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”
Trimiteti mai departe articolul:

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.