Programul Masă caldă în școli

Programul Masă caldă în școli

Programul Masă caldă în școli a scăzut abandonul şcolar de la 6,1% la 1,3% si va fi implementat pentru al treilea an consecutiv tot în regim pilot, în doar 50 de școli și tot prin Ordonanță de Urgență.
Ministerul Educației a pus în dezbatere publică, cu doar o săptămână înainte de începutul școlii, proiectul de Ordonanță care copiază aproape integral OUG-ul de anul trecut.

Masa caldă a crescut semnificativ participarea copiilor la cursuri, potrivit datelor publicate de Guvern. În nota de fundamentare, Executivul arată următoarele:

  • “Din statisticile realizate în urma feedback-ului primit prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri, față de anii precedenți, astfel:
  • dacă anterior implementării Programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3%, ajungând ca la finele anului şcolar 2017-2018, să fie de 1,3%”.

Ce prevede OUG privind masa caldă
Elevii și copiii de grădiniță din 50 de unități școlare vor primi gratuit o masă caldă sau un “pachet alimentar”, “până la sfârşitul anului 2019, în perioada desfăşurării activităţii didactice” – se arată în proiectul de OUG.
Masa caldă trebuie să fie “în limita unei valori zilnice de 10 lei/ beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”. Această sumă cuprinde “preţul produselor, cheltuielile de transport, de distribuţie şi de depozitare a acestora, după caz”. Suma este cu 3 lei mai mare decât anul trecut, când valoarea era de 7 lei pentru fiecare copil.
Primăriile de care aparțin școlile din program vor primi “sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat”, pentru a plăti masa. Banii pot să fie suplimentați din venituri proprii ale primăriilor sau din alte surse de finanţare, dacă membrii consiliului local stabilesc o valoare zilnică mai mare decât cea prevăzută prin OUG sau dacă se majorează numărul de copii în școlile din program, în timpul anului școlar.
“Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/ servicii a pachetelor alimentare/ mesei calde se organizează la nivelul fiecărei unităţi/ subdiviziuni administrative – teritoriale şi se stabileşte potrivit prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice”, prevede Ordonanța.
Și anul acesta, în proiect se precizează că, la finalul pilotării, “prin hotărâre a Guvernului, se va decide asupra oportunităţii extinderii acestui program la nivel naţional”.

În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale, împreună cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, elaborează Normele metodologice de aplicare a prezentei Ordonanţe de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”, se arată în Ordonanța pusă în dezbatere cu o săptămână înainte de începutul școlii.

Cum argumentează Guvernul Dăncilă că este nevoie de programul tot pilotat, aprobat prin OUG
În preambulul ordonanței de urgență, Executivul spune că este nevoie de un astfel de proiect pilot pentru că: 

  • un număr mare de elevi se află în situație de eșec școlar sau abandonează/părăsesc timpuriu școala, frecventarea școlii fiind direct influențată de condițiile socio-economice și geografice defavorabile (distanțe mari și/sau trasee dificile de la domiciliu la unitatea de învățământ, lipsa mesei de prânz), neputând, astfel, participa la activităţile educaţionale curriculare sau extracurriculare, date care reies şi din comunicările Eurostat privind rata de părăsire timpurie a şcolii, aceasta având pentru România o valoare de 18,1%, în anul 2017 (…)
  • întrucât evaluarea corespunzătoare a impactului Programului-pilotde acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat, implementat și în anii școlari 2016-2017, respectiv 2017-2018, conform OUG nr. 72/2016 și OUG nr. 92/2017, impune implementarea acestuia o perioadă mai mare de timp, fiind necesară continuarea pilotării cel puțin un ciclu de învățământ,
  • date fiind condițiile socio-economice care impietează asupra capacității multor familii de a susține școlarizarea sau participarea copiilor lor la întregul program zilnic de activități școlare, inclusiv cele extracurriculare, condiții care impun implementarea cu celeritate a unor măsuri de sprijin,
  • în contextul în care nu se instituie cu celeritate măsuri de remediere a situaţiei cu iminenţă de agravare, România riscă să nu îşi realizeze obiectivul asumat – asigurarea echităţii în participarea la educaţie – obiectiv derivat din statutul de membru al Uniunii Europene”.

Ce prevede Nota de fundamentare

  • Din statisticile realizate în urma feedback-ului primit prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri, față de anii precedenți, astfel: dacă anterior implementării Programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3%, ajungând ca la finele anului şcolar 2017-2018, să fie de 1,3%”.
  • Caracterul de urgență al actului normativ este impus denecesitatea aplicării urgente a unui sistem integrat de măsuri care să asigure accesul egal la educație pentru toți copiii și tinerii din România, în scopul prevenirii și combaterii abandonului școlar în toate ciclurile de învățământ preuniversitar, în contextul în care nu există o analiză de impact privind alte programe echivalente Programului-pilot, analiză diferențiată pe mediu social/geografic sau pe structură instituțională (unitate de învățământ cu un singur ciclu de învățământ sau unitate de învățământ cu mai multe cicluri de învățământ), având în vedere datele comunicate de Eurostat privind rata de părăsire timpurie a şcolii, aceasta având pentru România o valoare de 18,1%, în anul 2017, având în vedere necesitatea asigurării de șanse egale tuturor elevilor unei unități de învățământ, indiferent de ciclul de învățământ în care aceștia sunt înmatriculați, de la copiii din ciclul preșcolar până la elevii din ciclul liceal, ținând cont de necesitatea realizării obiectivelor de ţară asumate, derivate din statutul de membru al Uniunii Europene pe care România îl are din anul 2007, în condițiile în care Programul-pilot se va desfășura până la sfârşitul anului 2019, în perioada activității didactice, încă de la începutul anului școlar 2018-2019”.

COMENTARII