Programul Rabla, se rablagește de tot…
În unele dintre ţările dezvoltate ale UE, un program similar programul Rabla a avut un rol episodic în anii 2009-2010 care au urmat marii crize financiare. Apoi, s-a renunţat la el pentru că piaţa şi-a revenit la normal. Însă nu este şi cazul României.
La noi piaţa a scăzut cinci ani consecutiv, iar primele semne de revenire au apărut abia în 2014. Dar revenirea din 2014 este încă foarte timidă, abia la nivelul din 2003.
În al doilea rând, puterea de cumpărare scăzută şi creşterile costurilor cu întreţinerea unei maşini nu au adus revirimentul aşteptat în vânzări pentru persoanele fizice. Piaţa de maşini noi din România este dominată de vânzările către persoanele juridice în proporţie de 77% în 2015.
Există voci care sunt împotriva unui program de tip Rabla argumentând că programul distorsionează piaţa, că favorizează doar anumite mărci şi că în fapt nu şi-a atins scopul pentru că vârsta medie a parcului auto a crescut la 12,9 ani. Practic, 2,5 milioane de maşini din totalul de 5,1 milioane au o vechime mai mare de 12 ani.Totuși, programul Rabla a avut un rol major în scoaterea din circulație a mașinilor foarte vechi pentru că în perioada 2005-2015 au fost casate 525.000 de mașini vechi și au fost cumpărate 285 000 de mașini noi prin valorificarea tichetelor Remat. Așadar, nu programul Rabla a dus la creşterea vârstei medii a parcului auto ci necorelarea legislaţiei. 
Sub presedintia Basescu maşinile foarte vechi care emit noxe foarte mari au fost taxate mai puţin decât maşini care emiteau mai puţine noxe. În acest fel, am deschis porţile maşinilor foarte vechi din Europa de Vest. Se ajunsese în 2009 ca la o maşină nouă vândută să se importe trei maşini second hand, iar din acestea majoritatea aveau peste 8-10 ani vechime.
În ultimii doi ani raportul s-a mai micşorat fiind în prezent de o maşină nouă la două maşini second hand.În aceste condiţii un program Rabla care a scos din circulaţie 20.000, 30.000 sau 50.000 maşini a devenit neeficient pentru că legislaţia de mediu permisivă a permis intrarea pe partea cealaltă a 200.000-250.000 de maşini vechi şi foarte vechi anual.
Atunci când a fost aplicat în alte ţări din Vest, programul Rabla a oferit bonusuri foarte mari şi atractive. În Germania bonusul a fost de 2.500 euro pe când la noi este de doar 1.500 de euro. Pentru a fi cu adevărat eficient, programul trebuie să aibă continuitate, să ofere bonusuri atractive şi să fie corelat cu o legislaţie de mediu coerentă.Dacă s-ar introduce un timbru de mediu bazat pe principiul poluatorul plăteşte, s-ar opri hemoragia de importuri de maşini foarte vechi. iar banii din taxa de mediu ar putea fi folosiţi pentru finanţarea programului Rabla.
În prezent există voci că programul ajută doar Dacia însă un bonus de 2.500 euro faţă de 1.500 euro ar fi mult mai atractiv şi pentru alte mărci cum ar fi Skoda, Ford, Peugeot, Hyundai, Kia sau Opel.Și în Germania în 2009, programul Rabla a condus la vânzări mai mari pentru mașinile mai ieftine pentru că pur și simplu acesta se adresează unei anumite categorii de clienți, cu posibilități reduse În Germania cele mai vândute mărci prin programul Rabla au fost în ordine Dacia, Daster, Fiat și VW.
Nu doar bonusul este important ci şi numărul tichetelor.Cu 20.000 sau 30.000 tichete nu se va schimba structura parcului auto. Acest program ar trebui să ofere 70.000-80.000 tichete anual pentru a apărea un efect în întinerirea parcului auto naţional.(infofix)
