Secolul XXI a început catastrofal pentru România – din 2007 până în...

Secolul XXI a început catastrofal pentru România – din 2007 până în 2017, oficial au plecat din țară 3,4 milioane de români!

Depopularea țării o acțiune criminală! Exodul fără precedent al romanilor este confirmat! Din 2007 până în 2017 au plecat din țară 3,4 milioane de români, un pic mai putin de 20% din populație. Romania, locul doi mondial la emigratie, dupa Siria aflată intr-un interminabil război!

Estimarile legate de numarul romanilor care au plecat din tara sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 pana in 2017, cifra care plaseaza Romania pe locul doi in lume, dupa Siria, in ceea ce priveste emigratia, conform ONU, a spus Luciana Lazarescu, de la Centrul de cercetare si documentare in domeniul integrarii imigrantilor (CDCDI), in cadrul conferintei finale a proiectului international de cercetare „Move”, scrie Mediafax. In Romania, responsabil de acest proiect a fost prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul ASE.
În fiecare an, aproximativ 1% din populaţia României ia decizia de a se muta într-o altă ţară. Cifrele de mai sus par a fi depășite.
Sunt surse în care se arată că în realitate numărul românilor plecați a depășit de mult timp cifra de 4 (patru) milioane. De exemplu, un ministru declara in prima parte a anului 2017, că avem peste 4,4 milioane de cetăţeni români în comunităţi din afara granițelor țării şi că pentru prima dată, conform statisticilor Eurostat, s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în România. Jale!
Tendinţa migraţiei internaţionale se accentuează, în ciuda faptului că salariile din România au început să crească, iar rata şomajului a ajuns la minime istorice, de circa 5%.

Sărăcia din țară blochaza îi blochează la graniță pe străini
Nu se poate discuta de compensarea emigrarii prin imigrare, deoarece la data de 31.12.2017 in Romania erau stabiliti aproximativ 117.000 straini, din care 3.900 de persoane cu protectie internationala, refugiati sau alte feluri de protectie. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 in anii anteriori la 4.820 in 2017.
Romania are printre cele mai mici procente de rezidenti din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situandu-se pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alaturi de Slovenia si Slovacia. Din totalul strainilor care imigreaza in Romania, doar 9% vin pe baza unui contract de munca. Principalele motive pentru care strainii vin in Romania sunt reintregirea familie (43%) si pentru studii -23%.
Ponderea celor care au venit in Romania prin programele de protectie internationala este mult mai mica decat in alte state, precum Germania de exemplu. In Romania 5% dintre straini sunt persoane cu protectie internationala, conform Inspectoratului General pentru Imigrari.
Numarul strainilor din afara uniunii Europene care aleg Romania este unul mic deoarece acestia intampina mai multe dificultati: bariere de limba, limita salariului mediu pentru lucratorii migranti, inregistrarea deficitara a strainilor in statisticile institutiilor cu atributii in domeniul muncii.

Cu cine mai dezvoltăm România?In contextul crizei fortei de munca, „Romania nu are o evaluare serioasa a deficitului de pe piata fortei de munca pe sectoare si ocupatii si este departe de a avea o abordare sistematica a imigratiei ca forta de munca si tampon pentru imbatranirea populatiei”, a mai spus Luciana Lazarescu, in cadrul conferintei amintite.
Proiectul este finantat prin programul HORIZON 2020 al Uniunii Europene si studiaza studiaza factorii nationali si internationali care influenteaza mobilitatea tinerilor in Europa, pentru a propune cai de imbunatatire a conditiilor in care se deruleaza mobilitatea tinerilor si pentru a reduce efectele negative ale acesteia.
Proiectul  MOVE se bazeaza pe o cercetare multinivel, incluzand studii de caz pentru sase tipuri distincte de mobilitate (invatamant superior, voluntariat, ocuparea fortei de munca, training vocational, schimb de studenti si antreprenoriat) derulate in sase tari europene, un sondaj cantitativ amplu  asupra mobilitatii la nivel european, precum si analizarea datelor secundare, tinand cont de inegalitatile sociale.
Rezultatele proiectului arata ca tinerii romani sunt la fel de mobili ca si tinerii europeni, dar mobilitatea lor trebuie analizata in stransa corelatie cu scopul acesteia.
Spre deosebire de tinerii din tarile vest-europene, tinerii romani sunt implicati in mai mare masura in mobilitatea legata de munca decat in cea pentru studii și intr-o și mai mică masură  în mobilitate pentru antreprenoriat.
In concluzie, pentru tinerii români, mobilitatea pentru studii este pasul initial, urmată de alte tipuri de mobilitate: pentru voluntariat sau antreprenoriat.
După o asemenea situție clasa politică ar trebui să uite cât mai rapid conflictele de doi bani, să treacă la o conlucrare reală pentru a opri exodul românilor și mai mult decăt atât să găsescă soluții pentru repatrierea concetățenilor noștri.

Vlat T.

COMENTARII