Concluzia întâlnirii din Poiana Braşov, Statul român – singurul care nu finanțează...

Concluzia întâlnirii din Poiana Braşov, Statul român – singurul care nu finanțează ariile protejate!

România are aproape 24% suprafaţă de arii protejate, dar nicio strategie naţională pentru cei care le au în grijă. Aşa se face că, exceptând Delta Dunării, asociaţiile şi ONG-urile care le au în grijă se descurcă aşa cum pot, mai ales din punct de vedere financiar. De altfel, România este singura ţară europeană în care statul nu alocă bani pentru ariile protejate

România are aproape 24% suprafaţă de arii protejate, dar nicio strategie naţională pentru cei care le au în grijă. Aşa se face că, exceptând Delta Dunării, asociaţiile şi ONG-urile care le au în grijă se descurcă aşa cum pot, mai ales din punct de vedere financiar. De altfel, România este singura ţară europeană în care statul nu alocă bani pentru ariile protejate.
La cea de-a treia ediţie a Galei Ariilor, administratori ai ariilor protejate din ţară s-au reunit pentru a creiona o viitoare strategie, menită să stabilească responsabilităţi de ambele părţi: administratori şi stat.
România are 13 parcuri naţionale, 14 parcuri naturale, 900 de rezervaţii ştiinţifice şi naturale, 300 de stituri Natura 2000, zeci de monumente ale naturii.
Strategia ariilor protejate a fost deja schițată, în două întâlniri de lucru care au avut loc anul acesta la Sibiu și la Brașov. În Poiana Braşov, aproximativ 150 de specialişti, implicaţi activ în conservarea naturii au discutat şi despre modalitatea în care pot fi firmele implicate în conservarea naturii. Totuşi, cea mai importantă problemă rămâne finanţarea. Organizaţiile mizează în prezent doar pe fondurile europene şi private şi pe voluntariat.
Potrivit Erikai Stanciu, director ProPark Fundația pentru Arii Protejate, dacă până acum pasiunea şi cu entuziasmul angajaților erau suficiente pentru gestionarea situațiilor, acum apar foarte multe probleme pe care administratorii actuali nu le pot rezolva fără fonduri.
Strategia propusă pentru următorii 10 ani va avea cinci puncte şi va urma să intre în dezbatere publică. Unul dintre acesta va fi crearea unor reţele a ariilor protejate, conectate prin coridoare pentru faună. Un alt deziderat al celor implicaţi în administrarea ariilor este resursa financiară şi implicarea statului în finanţarea de bază. O altă dorinţă este ca şi comunitatea să se implice, astfel încât aria protejată să devină un brand pentru ea. Alte puncte în strategie sunt formarea specialiştilor, dar mai ales partea de conştientizare a populaţiei pe importanţa ariilor protejate. Gala Ariilor Protejate a avut loc în perioada 4-6 decembrie, când au fost premiate şi realizările din ariile protejate, precum şi Rangerul Anului. Evenimentul a fost organizat de ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate.

Vifor Rotar

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.