Ultimii șase ani au fost marcați de patru catastrofe planetare, cu efecte devastatoare, comparabile cu cele ale unor conflagrații mondiale.

Ultimii șase ani au fost marcați de patru catastrofe planetare, cu efecte devastatoare, comparabile cu cele ale unor conflagrații mondiale.
Cele patru flageluri au fost ISIS, Imigrația, COVID-19 și Anarhia. Oricât ar părea de diferite prin natura și manifestarea lor, ele sunt fundamental asemănătoare printr-o serie de linii de forță comune, care le caracterizează.

Prima asemănare este Expansionismul.

Nici una din cele patru nu se limitează la manifestări locale sau regionale, ci tind (o parte au și reușit) să cuprindă lumea întreagă. ISIS visa la un Califat mondial. Imigrația a fost proclamată de ONU ca „drept al omului”. COVID-19 a fost declarat oficial „pandemie” de către OMS, iar guvernele lumii au aplicat o stare de urgență-șablon, cu diferențe minime. Anarhia izbucnită la Minneapolis a cuprins rapid toată America, a traversat fulgerător Oceanul, s-a întins în Europa de Vest (sporadic, deocamdată, și în România) și mai departe până în Asia. La Seul, manifestanții poartă pancarte pe care scrie „Koreans for Black Lives Matter”.
Tuspatru flagelurile au veleități globale. Vocație „pandemică”. Pentru ele, granițele nu există, fiind, ca să spunem așa, „internaționaliste”.

A doua asemănare este Violența / Teroarea.

Dacă pentru ISIS și Anarhia „Floyd” lucrurile sunt suficient de clare, să vedem dacă ele sunt valabile și pentru celelalte.
„Putem să ne deschidem porțile spre Grecia și Bulgaria în orice moment si să suim refugiații în autobuze. Ce veți face atunci? Îi veți ucide?” Această teribilă amenințare îi aparține lui Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, și le-a fost azvârlită în față liderilor europeni la summitul G-20, de la Antalya, din noiembrie 2015.
De atunci, liderul o aruncă periodic pe masa negocierilor, pentru a șantaja Occidentul. Ultima oară, în primăvara aceasta, în timp poliția și serviciile secrete turce au adus autocare pline cu imigranți, la granița cu Grecia. Respinși de grănicerii greci, au rămas ostatici luni în șir, în condiții de trai abominabile, pe fâșia neutră dintre cele două țări. Din când în când, erau bombardați cu gaze și bătuți cu bastoanele, când de greci, când de turci, fără a avea unde să se adăpostească.
Pe de altă parte, una dintre metodele favorite ale imigranților care traversează Mediterana cu ambarcațiuni șubrede și supraîncărcate este să amenințe că își azvârl copiii în apă dacă nu sunt lăsați de gărzile de coastă să ajungă în Italia, Spania etc. Uneori o și fac! Occidentul nu știe, nu poate și nici nu vrea să lupte în fața unei astfel de terori, în care dușmanul amenință că își omoară copiii și coreligionarii. De aceea, majoritatea ambarcațiunilor, monitorizate de ONG-uri vigilente, gata să urle ca din gură de șarpe la orice victimă, sunt lăsate să acosteze.

COVID-19 nu a avut o violență manfestă, cu excepția unor cazuri izolate. Însă regimul cvasi-militar, propaganda tipică vremii de război („Totul va fi bine”), mesajele alarmiste ale autorităților și rolul de cucuvea sinistră asumat de presă au indus în populație o stare de tensiune cumplită. Termenul „teroare” nu este exagerat, de vreme ce în numai câteva luni a reușit să modifice modul de trai al unei planete întregi.

A treia caracteristică, derivând logic din a doua, este Caracterul Distructiv.

Din nou, nu este nevoie să insistăm aici în ceea ce privește ISIS și anarhia stângii radicale. Două imagini, așezate una lângă alta, cu jihadiști care distrugeau statui antice din Palmyra și militanți Black Lives Matter care aruncau în apă statuia unui filantrop britanic din secolul XVII, au circulat pe rețelele sociale, ilustrând asemănarea perfectă dintre cele două categorii de vandali.
Caracterul distructiv al Imigrației derivă direct din cel al ISIS. Multe dintre atacurile teroriste de după 2015 au ca autori imigranți hipnotizați de mitul Jihadului. Și, indirect, din ciocnirea a două civilizații incompatibile: cea invadatoare, energică, agresivă, cu veleități de stăpânitor, și cea invadată, letargică, pasivă cu veleități de supus. Când se ciocnesc, materia și antimateria provoacă explozii colosale. Și în cazul imigrației, exploziile sunt adesea reale. Atacurile cu grenade au devenit ceva obișnuit în cartierele cu imigranți din Suedia.
Dar supunerea în fața imigranților duce și la un alt fel de distrugere, mai subtil, dar la fel de agresiv: al civilizației creștine occidentale. Regimul instituit pentru combaterea COVID-19 a contribuit și el la acest fel de distrugere, accentuând cancerele care măcinau deja în societate: fragilul sentiment comunitar, frica de moarte și de risc, dependența benevolă de statul-Tătuc, anticreștinismul. La aceasta se adaugă distrugerile economice, fără precedent după Al Doilea Război Mondial.

A patra caracteristică este Dogma.

Religioasă, în cazul ISIS, sau învestită cu putere cvasi-divină. Cine contrazice Dogma este dușmanul mișcării. Nesupunerea în fața Califatului te costă capul.
Neacceptarea Imigrației îți atrage, pe de o parte, oprobriul public și sancțiunea adeseori penală a autorității, pe de alta, represaliile directe și contondente ale imigranților înșiși.
Nesupunerea față de regimul COVID-19 atrage și ea oprobriu public, sancțiuni penale și riscul de a fi exclus la propriu din societate prin carantinare și izolare.
Neacceptarea Anarhiei presupune și ea riscuri directe – agresiune, jaf, viol, crimă, și indirecte – excluderea socială pentru „trogloditism”. Ziariști faimoși din America, dedicați trup și suflet cauzei Stângii, au fost demiși pentru gesturi de bun-simț elementar: au cerut părerea unui politican republican sau, horribile dictu, au afirmat că „Și clădirile contează”, aluzie la distrugerile făcute de „Black Lives Matter”.

A cincea caracteristică: Dogma vestește/impune Schimbarea Lumii. Revoluția mondială.

ISIS dorește să schimbe lumea prin Jihad. Adepții Imigrației vor să schimbe lumea prin distrugerea tradițiilor și multiculturalism. Regimul COVID a vestit de la bun început și repetă de câte ori are ocazia, cu deconcertantă siguranță, că „lumea nu va mai fi la fel”, deși aceiași heralzi recunosc că singurul lucru care se știe sigur despre acest coronavirus este că nu se știe nimic.
În fine, militanții Black Lives Matter, Antifa și ceilalți anarhiști afirmă deschis că vor distrugerea acestei lumi și construirea alteia, mai bună, mai dreaptă, mai frumoasă. O nouă Utopia.

A șasea, dar nu cea mai de pe urmă caracteristică, este că toate cele patru catastrofe au fost/sunt susținute de Stânga.

De neo-marxismul, ale cărui semințe au fost puse de vestita Școală de la Frankfurt și ale cărei prime roade otrăvite s-au vădit la sfârșitul anilor 1960. Acum asistăm la o nouă recoltă, mai blestemată, mai toxică, decât cea de acum jumătate de veac.
Inclusiv ISIS a beneficiat de sprijinul tacit al Stângii: Califatul a fost lăsat de Barack Obama, de François Hollande, de Angela Merkel, să se întindă  nestingherit, ca o pecingine. Relatările exasperate ale piloților Coaliției Internaționale anti-ISIS, cărora li se ordona să se întoarcă la bază cu bombele nearuncate au fost trecute sistematic sub tăcere de presa „mainstream”. La fel și declarația unui general israelian, care afirma că, dacă i s-ar da lui conducerea operativă a Coaliției, ar distruge ISIS în două luni.
Intervenția lui Putin în Siria l-a mai băgat în viteză pe Obama, dar a trebuit să vină Trump pentru ca ISIS să fie lichidat și Al-Baghdadi ucis.
Stânga politică a manifestat o înduioșătoare grijă pentru soarta jihadiștilor occidentali plecați să se înroleze în ISIS, cărora le asigura nesmintit pensiile și ajutoarele sociale pe durata războiului.
Aceeași Stângă care conducea operațiunile anemice de pe front împotriva lor.
Imigrația și corolarul ei – multiculturalismul – sunt o veche marotă a Stângii, așa că nu mai insistăm. Stânga a fost cea care a impus regimurile cele mai draconice de izolare pentru combaterea COVID-19. Suedia este doar o excepție notabilă, iar China este modelul. (În România, unde practic nu există nici o formațiune de dreapta, simțim pe pielea noastră până azi efectul „epidemiei de stânga”.)

În ceea ce privește actuala explozie de Anarhie cu epicentrul în Minneapolis, ea este pentru politicianul contemporan (funciar de stânga) ceea ce era practica în producție pentru studentul comunist.
Politicienii occidentali se uită atent la „maeștrii” din stradă și nu îndrăznesc să scoată o vorbă din capul lor, până nu îi aud pe ăia că emit o revendicare. Preluată, ea devine imediat principiu politic. Cum ar fi „Aboliți poliția”. Sau „Albii trebuie să plătească negrilor despăgubiri pentru sclavie”.
Să notăm că tot Stângii i se „datorează” faptul că acolo unde au fost reglementările anti-COVID cele mai draconice, au fost și cele mai violente și criminale revolte după moartea lui George Floyd.
A venit momentul să recapitulăm trăsăturile comune ale celor patru flageluri: 

Internaționalism – Violență/Teroare – Distrugere – Dogmă – Schimbarea lumii – Revoluție – Stânga.

Parcă ar fi un Cod. O înșiruire de parole. Să le cercetăm cu atenție. Surpriză! Șiragul de termeni de mai sus conturează și definește perfect un singur concept, și numai unul.
Misterul năpastelor care se năpustesc una după alta asupra noastră s-a limpezit!
ISIS. Imigrația, COVID-19 și Anarhia sunt patru măști diferite ale aceluiași spectru hâd, care amenință din nou să distrugă lumea: Comunismul.

Sursa: evz.ro

Share on Facebook

Tweet

Follow us