Viitorul ungurilor din Ardeal este În Limba maghiară! Dar al românilor, care...

Viitorul ungurilor din Ardeal este În Limba maghiară! Dar al românilor, care sunt acolo 75%??

Kelemen Hunor, abilul sef al udmr îi laudă pe Liviu Dragnea și pe Călin Popescu Tăriceanu,  pentru „toleranța, deschiderea” și bla, bla … in favoarea acestei minorități maghiare prigonite (!?!)
Președintele UDMR a văzut la cei doi „voința politică“ de a… reduce pragul pentru localitățile în care locuiesc maghiari,ce ar fi dus la implinirea visului horthist rostit de Orban Viktor: Viitorul ungurilor  din Ardeal este in Limba maghiara !!
Dar și ei, „saracii”  au dat înapoi din cauza „atacurilor extrem de incorecte“ venite din partea PMP și PNL, si a celor care l-au acuzat pe Dragnea că „trădează România“.

Kelemen Hunor se întreabă insa  mieros , cu vorba aia ticaloasa:  „el cui ar putea „să vândă“ Ardealul ?Doar n-o sa-l ia in spinare,sa fuga cu Ardealul in Ungaria!!”  Ce zice Hunor: Într-un fel, Unirea de la 1918 nu e terminată(?), sugerează fruntașul UDMR: „Constat și eu ce poate vedea oricine că în 100 de ani noi, nu spun românii, ci noi ca stat, nu am fost în stare să legăm provinciile istorice cu niște autostrăzi.
În ce privește autostrăzile, ne aflăm într-un peisaj demn de Kusturica: să pleci astăzi de la Satu Mare la București faci mai mult decât acum 50 de ani și poate chiar decât acum 100 de ani Autostrada Transilvania se face de mai bine de 17 ani. E ridicol să inaugurezi cu mare fast în 2017 o linie ferată construită în perioada Imperiului Austro-Ungar (în județul Bistrița – n. red.), doar fiindcă ai făcut niște reparații“. Faptul că pentru prima dată România are un președinte provenit din rândurile minorităților naționale ar fi putut fi în favoarea maghiarilor:
„a existat această iluzie sau naivitate, dar nu s-a adeverit!“
, a declarat Kelemen Hunor.

România liberă il intreba: Liviu Dragnea a afirmat recent că este prematură scăderea pragului de la 20% la 10% în Legea administrației publice (Legea 215/2001,: În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii unei minorități naționale au o pondere de peste 20% autoritățile administrației publice locale vor asigura folosirea, în mod egal și a limbii materne). N-ați avut o înțelegere înainte de semnarea protocolului cu liderii arcului de guvernământ?

Kelemen Hunor: Inițial liderii coaliției  au fost de acord cu aceste schimbări, dar după aceea, după ce au văzut reacțiile la televizor, s-au speriat. Ajunseserăm la un compromis de 15% și am eliminat pragul alternativ pentru localitățile mici și a rămas un prag alternativ pentru extinderea in orașele mari, cum ar fi Clujul, Brașovul, Oradea, Timișoara, Arad, Sibiu, Baia Mare, Sighisoara, acolo unde trăiesc comunități semnificative, dar a căror pondere este cu mult mai mică de 20% …

Dar de ce tineti morțis un prag de sub 10%?
Dincolo de partea simbolică a chestiunii, am făcut și un calcul pragmatic: acum în interiorul pragului de 20% sunt cuprinse în jur de 370 de localități; dacă l-am coborî la 10% se mai adaugă 193 de unități administrative.  Nu am făcut nimic împotriva bunului simț, eu pot să înțeleg că societatea românească trebuie să accepte aceste lucruri și să fie deschisă, dar în același timp este vorba despre o decizie politică și despre voința politică de a proteja minoritățile. La Dragnea și la Tăriceanu am văzut această voință în luna iunie, când am avut ultimele discuții pentru a găsi o soluție, dar văd in Parlament atacuri extrem de incorecte față de acest subiect: că vând Ardealul, că trădează România. Dar cui vând Ardealul? (Hai siktir, Hunor bacsi!! n.r.) Contează și aceste presiuni.  Există un interes să nu se facă pași înainte în relația minoritate-majoritate.  Mai este și inițiativa noastră de a avea de 15 martie, ziua maghiarilor,  Am plecat de la ideea că din 1997 încoace președinții și prim-miniștrii au transmis mesaje publice cu această ocazie.Se vede cu ochiul liber că există o încurajare a tendințelor naționaliste.

De unde vin aceste încurajări?
Nu știu interesele cui sunt servite, dar văd manifestări  naționaliste pe toate canalele media. Sunt convins că nu interesele României sunt servite în acest fel. Întrebarea mea este în ce măsură clasa politică în 2017 are voința politică și curajul de a face un pas spre reconcilierea minorității maghiare cu majoritatea.
Dacă nu există, lucrurile nu se vor schimba. Am propus un dialog deschis, care să pornească de la nevoile noastre și de la temerile majorității, să ni se spună de ce orice cerere a UDMR duce la ideea că ungurii vor să fure Ardealul. Mereu am spus că vrem ca dezideratele comunității maghiare să fie atinse în interiorul granițelor României prin mijloace parlamentare. Cu toate acestea, noi suntem considerați factori de risc față de securitatea României.   In ce măsură vom reuși să fim sinceri unii cu alții.? Va fi un dialog dureros despre trecut, dar vom putea clarifica ce vrem să facem în viitor și în acest caz ar putea fi o dezvoltare frumoasă. Dar până când nu punem lucrurile pe masă nu putem face nimic.

Cum va fi sarbatoarea Centenarului Unirii în viziunea d.lui Hunor?
Nimeni nu discută ce va fi în 2019, naționaliștii și nu doar ei vorbesc numai despre 2018 și despre cum să mă expulzeze pe mine din țară. Ideea unei viziuni comune despre România nu e luată în seamă.
Este vorba despre un dialog pe mai multe niveluri: la nivel politic, academic, economic, educație etc. Cineva singur nu poate începe. Eu am încercat să dezvolt acest dialog. Am discutat și cu președintele Iohannis: i-am propus un pact între majoritate și minoritățile etnice, cu patru-cinci puncte simple. Aș fi vrut să ieșim din acest cerc permanent, în care atunci când oamenii nu mai au idei joacă pe cartea maghiară, să nu mai fie puse în discuție drepturile deja dobândite.

COMENTARII